Arheologii au găsit recent un bazin masiv de piatră în Italia, vechi de peste 2.000 de ani, rămășițe dintr-un oraș odată rival puternic al Romei.
Descoperirea a fost făcută în ruinele antice ale orașului Gabii, la aproximativ 18 kilometri est de Roma. Arheologii de la Universitatea Missouri au scos la iveală rămășițele, conform unui comunicat de presă al universității, citat de Fox News.
› Vezi galeria foto ‹
Marcello Mogetta, șeful Departamentului de Studii Clasice, Arheologie și Religie, a estimat că bazinul a fost construit în jurul anului 250 î.Hr.
Structura ar putea fi unul dintre cele mai timpurii exemple de arhitectură publică romană la scară largă în afara templelor și zidurilor orașului. De asemenea, ar putea demonstra cum arhitecții romani au fost influențați de greci.
Mogetta a declarat pentru Fox News Digital că Gabii și Roma „își trăgeau ambele descendența din strămoși comuni”.
„Conform unor povești care circulau în epoca romană, Gabii era locul unde Romulus și Remus mergeau să învețe artele liberale”, a spus Mogetta.
„Aceasta subliniază legăturile culturale strânse, dar relația reală era mai complicată decât atât. Pe termen lung, creșterea Romei ca metropolă și superputere pe scena internațională a însemnat declinul lui Gabii”, a mai spus acesta.
Cele două orașe au avut o rivalitate lungă, alimentată de clanuri aristocratice și lideri de război. Mogetta a spus că aceasta s-a manifestat probabil sub forma unor raiduri la scară mică.
„Ultimul conflict înregistrat între Roma și Gabii datează de la începutul secolului al V-lea î.Hr., în timpul Războiului Latin, în care gabinii au luat partea statelor latine care și-au reorganizat alianțele împotriva hegemoniei romane”, a spus el. „Victoria decisivă a romanilor a avut loc în bătălia de la Lacul Regillus, situat la granița teritoriului Gabii”.
Orașul Gabii a avut odată reședințe aristocratice, fortificații, colibe, case, terenuri agricole și pășuni, precum și un templu numit Santuario Orientale.
Zona a fost ocupată timp de 2.000 de ani înainte de a intra în declin în secolul I î.Hr. Casele au fost demolate, iar locul lor a fost luat de cimitire și ateliere.
„Lipsa unei elite municipale puternice a însemnat că Gabii a depins în principal de investițiile împăraților, care s-au diminuat în timp”, a spus Mogetta. „Inițial, apropierea geografică de Roma ar fi putut fi un avantaj, făcând Gabii unic, relevant pe harta statelor-cetăți din Italia centrală. Pe termen lung, însă, creșterea Romei ca metropolă și superputere pe scena internațională a lucrat împotriva lui Gabii”.
Teritoriul din afara orașui Gabii s-a transformat în final în mlaștini, a spus Mogetta, ceea ce l-a făcut nelocuibil.
„Există dovezi că familiile de elită din Gabii s-au mutat la Roma. Avea mai mult sens pentru alți locuitori din clasa mijlocie din Gabii care nu aveau legături ancestrale cu Gabii să plece spre oportunități mai bune în capitala imperială în plină dezvoltare”, a spus el.
La sit, echipa de arheologi a detectat, de asemenea, o „anomalie” - posibil o movilă artificială - chiar în spatele bazinului, care ar putea acoperi o structură artificială.
Mogetta a spus că lucrările din teren programate în 2026 și 2027 vor dezvălui mai multe din ruine. Expertul a declarat pentru Fox News Digital că bazinul a fost construit într-un „moment critic” al secolului al III-lea î.Hr., când cetățenii și conducătorii orașului aveau mijloacele și motivul pentru a crea un centru urban.
La acea vreme, Roma făcea cuceriri teritoriale importante și genera bogăție și idei noi care se răspândeau în comunitățile din apropiere, precum Gabii.
Rezultatul a fost un „proiect cuprinzător de construcții publice care a transformat geomorfologia naturală a peisajului cu un amestec de tradiții locale și experimente cu cultura elenistică”, a spus el.
„Bazinul monumental pe care tocmai l-am descoperit pare să fi determinat focalizarea spațială și monumentală a unui ansamblu mult mai mare pe care nu îl vedem încă în întregime”, a spus Mogetta.
Ştiri video recomandate
