NASA urmărește de ani de zile o anomalie misterioasă în câmpul magnetic al Pământului – o zonă vastă în care intensitatea magnetică este mai slabă decât în mod normal. Această regiune se întinde între America de Sud și sud-vestul Africii și este cunoscută sub numele de Anomalia Atlanticului de Sud (SAA), scrie Science Alert.
Fenomenul a stârnit atât curiozitatea, cât și îngrijorarea oamenilor de știință, în special a cercetătorilor NASA, deoarece afectează direct sateliții și navele spațiale care trec prin această zonă. Câmpul magnetic slăbit expune echipamentele la particule încărcate provenite de la Soare, ceea ce poate duce la scurtcircuite, defecțiuni tehnice și chiar pierderi de date.
O „groapă” în câmpul magnetic al Pământului
NASA compară această anomalie cu o „denivelare” în câmpul magnetic sau cu o „groapă cosmică”. Deși nu are efecte directe asupra vieții pe Pământ, impactul său asupra sateliților este semnificativ. Stația Spațială Internațională (ISS) și alte nave orbitale trebuie să traverseze această zonă, iar atunci când o fac, riscul de avarii crește considerabil.
Energia ridicată poate provoca defecțiuni minore sau chiar daune permanente componentelor esențiale ale sateliților. Din acest motiv, operatorii de sateliți iau măsuri de precauție, cum ar fi oprirea unor sisteme ale navelor spațiale înainte de a intra în Anomalia Atlanticului de Sud.
NASA monitorizează acest fenomen nu doar pentru a proteja echipamentele din spațiu, ci și pentru că reprezintă o oportunitate unică de a studia un proces geofizic complex, despre care există încă multe necunoscute.
De ce a apărut Anomalia Atlanticului de Sud
Potrivit geofizicienilor, câmpul magnetic al Pământului este generat de mișcarea masei de fier topit din miezul extern al planetei. Acest ocean de metal lichid, aflat la mii de kilometri sub suprafață, creează curenți electrici care dau naștere câmpului magnetic. Însă distribuția acestuia nu este uniformă.
Un factor-cheie în formarea anomaliei pare să fie o structură densă de rocă aflată la aproximativ 2.900 de kilometri sub continentul african, cunoscută sub numele de Provincia africană cu viteză mare de forfecare redusă. Această formațiune influențează generarea câmpului magnetic, iar în combinație cu înclinarea axei magnetice a Pământului, contribuie la slăbirea intensității magnetice în acea regiune.
"Anomalia Atlanticului de Sud poate fi interpretată ca o consecință a slăbirii câmpului magnetic în acea zonă," a explicat Weijia Kuang, geofizician și matematician la NASA Goddard. "Mai exact, în regiunea SAA crește puternic un câmp magnetic cu polaritate inversată, ceea ce reduce intensitatea generală a câmpului magnetic."
Anomalia se deplasează și se împarte în două
Pe lângă slăbirea câmpului magnetic, cercetătorii NASA au descoperit că Anomalia Atlanticului de Sud nu este statică – ea se deplasează treptat și își schimbă forma.
Un studiu condus de heliogeofiziciana Ashley Greeley în 2016 a arătat că anomalia migrează lent, iar acest lucru a fost confirmat în 2021 prin monitorizarea realizată cu ajutorul CubeSats. Mai mult, în 2020, cercetătorii au observat că fenomenul pare să se despartă în două regiuni distincte, fiecare având propriul său centru de intensitate magnetică minimă.
Ce înseamnă această divizare pentru viitorul anomaliei? Deocamdată, oamenii de știință nu au un răspuns clar, dar există indicii că fenomenul nu este nou.
Anomalia și aurora boreală
Un studiu mai recent, publicat în 2024, a dezvăluit că Anomalia Atlanticului de Sud influențează și formarea aurorelor pe Pământ. Deși fenomenul este asociat în principal cu efectele asupra sateliților, această descoperire sugerează că impactul său ar putea fi mai extins decât se credea anterior.
NASA continuă să monitorizeze fenomenul
Chiar dacă modificările din Anomalia Atlanticului de Sud se produc lent, NASA subliniază importanța unei monitorizări constante.
"Chiar dacă SAA se mișcă încet, ea își schimbă morfologia. De aceea, este esențial să continuăm să o studiem prin misiuni dedicate," a spus Terry Sabaka de la NASA Goddard. "Aceste observații ne ajută să dezvoltăm modele mai precise și să facem predicții despre evoluția fenomenului."
Ştiri video recomandate
