Antena 3 CNN Life Știinţă Premiul Nobel pentru fizică, câştigat de Serge Haroche şi David J. Wineland

Premiul Nobel pentru fizică, câştigat de Serge Haroche şi David J. Wineland

Premiul Nobel pentru fizică, câştigat de Serge Haroche şi David J. Wineland
de N.B.    |    09 Oct 2012   •   13:10

Premiul Nobel pentru fizică 2012 a fost acordat francezului Serge Haroche şi americanului David J.Wineland pentru "dezvoltarea unor metode revoluţionare care permit măsurarea şi manipularea sistemelor cuantice individuale". Premiul a fost anunţat de Staffan Normark, la Academia Regală Suedeză pentru Ştiinţe.

Haroche este un fizician francez, născut în 1944, în Casablanca. El a fost profesor al College de France, iar în prezent deţine conducerea catedrei de Fizică Cuantică.

Haroche a devenit cunoscut în lumea ştiinţifică după ce a demonstrat, prin observaţie experimentală, decoerenţa cuantică - mecanismul prin care sistemele cuantice interacţionează cu mediul înconjurător căpătând caracteristici probabilistice suplimentare. Decoerenţa a fost subiectul cercetării active în ultimele două decenii.

În 2008, Haroche şi colegul lui de la Şcoala Normală Superioară (ENS) Jean-Michel Raimond au reuşit să realizeze tranziţia de la fizica cuantică la cea clasică pe un mic pachet de fotoni.

Fizicianul american David J. Wineland, născut în 1944, a activat în domeniul opticii cuantice şi a studiat "interacţiunea fundamentală dintre lumină şi materie". Wineland este, în prezent, profesor al laboratorului de fizică din cadrul National Institute of Standards and Technology (NIST) din Boulder, Statele Unite ale Americii.

Nobelul pentru fizică a fost unul dintre cele mai controversate premii din această stagiune. Descoperirea unei noi particule fundamentale care ar putea fi bosonul Higgs era o realizare demnă de premiul Nobel, însă nu asigura primirea acestuia.

Mai mult, bosonul Higgs reprezenta o problemă specială pentru comitetul Nobel. În mod tradiţional, premiul nu se împarte la mai mult de trei persoane. Însă pentru descoperirea bosonului Higgs au lucrat echipe de câteva mii de oameni de ştiinţă de la CERN. Ei au căutat printre miliarde de coliziuni în Large Hadron Collider (n.r. - „Mare Accelerator de Particule”; LHC), printre resturi subatomice, pentru a găsi "particula lui Dumnezeu".

Deşi au avut un rol important în procesul de cercetare, oamenii de ştiinţă de la CERN nu ar fi fost eligibili pentru Premiul Nobel, acesta urmând a fi acordat teoreticienilor care au pus bazele cercetării, dar şi aici erau mai mulţi candidaţi.

Cel mai important este François Englert, care a publicat primul (în colaborare cu Robert Brout, decedat în 2011) o teorie privind masa particulelor, acum aproape 50 de ani, în 1964. Alţi şase fizicieni au publicat teorii pe această temă în decursul a şase luni. Al doilea a fost Peter Higgs, cu două lucrări care tratau această temă, fiind primul care a menţionat explicit că teoria necesită o nouă particulă în natură pentru a putea fi verificată, aceasta a primit numele de bosonul Higgs.

Bosonul Higgs este particula elementară formată imediat după Big Bang, în urmă cu 14 miliarde de ani. Se crede că aceasta a dat masă tuturor celorlalte particule.

Americanii Dick Hagen, Gerry Guralnik şi britanicul Tom Kibble au fost cea de-a treia echipă care a publicat o teorie pe acest subiect, toate cele trei lucrări au fost realizate independent.

Disputele privind meritele pentru teoria "particulei lui Dumnezeu" au început încă din 2010, când americanii au reclamat faptul că la o conferinţă de la Paris doar Higgs, Englert şi Brout au fost creditaţi, iar contribuţia lor a fost respinsă pe motivul că a fost ultima publicată.

Luni, 8 octombrie, a fost acordat Premiul Nobel pentru Medicină. Britanicul John Gurdon şi japonezul Shinya Yamanaka au fost desemnaţi câştigători pentru contribuţia lor în cercetarea asupra reprogramării nucleare, o tehnică ce permite transformarea celulelor adulte în celule stem capabile să creeze toate tipurile de ţesut uman.

Miercuri, 10 octombrie, începând cu ora 12.45 (ora României), se va anunţa Premiul Nobel pentru chimie. Acesta va fi decernat de acelaşi Staffan Normark, secretarul permanent al Acedemiei Regale Suedeze pentru Ştiinţe.

Joi, 11 octombrie, începând cu ora 12 (ora României), se va acorda Premiul Nobel pentru literatură, data a fost anunţată oficial luni de către Academia Suedeză.

Vineri, 12 octombrie, începând cu ora 11 (ora României), Thorbjørn Jagland, preşedintele Comitetului Nobel al Norvegiei, va anunţa câştigătorul Premiului Nobel pentru Pace.

Luni, 15 octombrie, începând cu ora 14 (ora României), Staffan Normark va acorda Premiul Nobel pentru economie, la Academia Regală Suedeză pentru Ştiinţe.


×
Subiecte în articol: Premiul Nobel
Parteneri
O dronă militară s-ar fi prăbuşit în apropiere de Brăila
x close