Oamenii de ştiinţă de la Univesritatea Stanford, Statele Unite ale Americii au realizat un experiment, prin care, pentru prima dată, au folosit o rețea neuronală pentru a reproiecta genomul unui microorganism existent și a-l face mai letal. Există însă îngrijorări cu privire la siguranța sa.
O rețea neuronală numită Evo tocmai a proiectat genomul unui virus, programându-l să recunoască, să infecteze și să ucidă o bacterie care, în unele cazuri, este periculoasă pentru sănătatea umană: Escherichia coli. Un test de laborator a demonstrat că sarcina a fost îndeplinită cu o eficiență perfectă. Virușii cu genom artificial au fost capabili să ucidă bacteriile în eprubete.
Acesta este un pas înainte pentru sănătatea umană, amenințată de bacteriile din ce în ce mai rezistente la antibiotice, potrivit cercetătorilor de la Stanford care au realizat experimentul. "Bine, dar ce ar putea merge prost?", întreabă omul de știință Eric Topol, fondatorul și directorul Institutului de Cercetare Scripps din Statele Unite, pe reţeaua de socializare X. Experimentul de la Stanford nu a fost încă publicat într-o revistă științifică, așa că niciun cercetător nu l-a verificat și validat încă. Autorii l-au încărcat pe un site folosit de oamenii de știință pentru a face schimb de cele mai recente descoperiri, numit bioRxiv şi preluat de La Repubblica.
Inteligența artificială a mai conceput până acum medicamente noi. Vara trecută, a dezvoltat chiar și o proteină capabilă să ucidă bacteria E. coli. Cu toate acestea, nu încercase niciodată să studieze arhitectura unui genom întreg. Chiar și într-un virus minuscul, interacțiunile dintre diferitele gene sunt considerate prea complexe pentru a fi gestionate chiar și de un program de inteligență artificială.
Oamenii de știință de la Stanford nu au început de la zero, ci au folosit ca bază genomul unui virus cunoscut de mult timp, al cărui ADN a fost secvențiat în anul 1977. Virusul βX174 este, de asemenea, capabil să infecteze E. coli în natură. Tocmai datorită simplității sale, pentru că are 11 gene și 5.000 de litere în ADN-ul său, în timp ce oamenii au 20.000 de gene și 3,2 miliarde de litere, a fost un jucător cheie în așa-numita biologie sintetică de ani de zile.
Evo, software-ul folosit de oamenii de știință de la Stanford, funcționează similar cu ChatGpt. În loc să învețe dintr-un text scris, acesta a fost antrenat studiind genomurile a 2 milioane de alte virusuri capabile să infecteze bacterii. Chiar dacă un virus nu îndeplinește definiția unui organism viu, pasul înainte către noi obiective în biologia sintetică este evident, atât de mult încât revista Nature și-a dedicat site-ul de internet acestui experiment de la Stanford.
După ce au imprimat în laborator 302 versiuni diferite ale ADN-ului virusului, manipulate pentru a face γX174 mai capabil să infecteze și să ucidă formele de E. coli rezistente la antibiotice, oamenii de știință le-au plasat în mai multe eprubete umplute cu bacterii. Până a doua zi dimineață, toate bacteriile din 16 dintre ele muriseră, în timp ce virusurile (unele dintre ele fiind aproape complet transformate din tulpina naturală a γX174) se replicaseră normal.
Anul trecut, inteligența artificială a câștigat deja Premiul Nobel pentru capacitatea sa de a imagina proteine cu forme utile umanității. Promisiunea sa de a combate chiar și bacteriile periculoase nu face decât să crească așteptările, cu condiția, așa cum speră Eric Topol, ca manipularea virusurilor să nu meargă prost, făcându-le mai transmisibile și mai letale.
Ştiri video recomandate
