Al doilea sezon al serialului HBO The Last of Us, o adaptare a jocului video cu același nume, dezvoltat de Naughty Dog, este în desfășurare, aducându-i pe urmăritori înapoi într-o lume în care omenirea a fost adusă în pragul extincției de o ciupercă care infectează miliarde de oameni. Într-un articol pe larg, Sky News prezintă opiniile mai multor experți cu privire la cât de realistă este o astfel de amenințare biologică.
Ar putea fi următoarea criză de sănătate să fie provocată de o infecție fungică? O astfel de urgență reprezintă fundamentul narativ al serialului dramă post-apocaliptică The Last Of Us, cu Pedro Pascal și Bella Ramsey în rolurile principale (Joel și Ellie).
Urmărind povestea din jocul video omonim (2013), serialul prezintă în primul episod (apărut în 2023) începuturile unei pandemii globale care duce omenirea în pragul extincției – schimbările climatice au forțat microorganisme fungice să evolueze în creaturi extrem de periculoase.
„Candida, ergot, cordiceps, aspergilus – oricare dintre ele ar putea fi capabil să intre în creierul nostru și să preia controlul nu doar a milioane de oameni, ci miliarde”, este avertismentul sumbru al personajului din serial interpretat de actorul John Hannah (Dr. Neumann).
Sună foarte mult ca un deznodământ bazat pe o mulțime de licențe artistice – este el, însă, lipsit complet de orice bază științifică?
Pot organismele fungice să amenințe omenirea?
„Există numeroase organisme fungice care pot să infecteze creierul oamenilor peste tot pe planetă. Rezultatul este unul devastator”, spune Elaine Bignell, cercetătoare în domeniul patogenilor fungici, recunoscută în toată lumea.
„Un număr de specii fungice sunt patogeni extrem de capabili să ucidă și omoară mii de oameni în fiecare an. Publicul pur și simplu nu este foarte informat cu privire la asta”, spune ea.
Câteva dintre organismele identificate de epidemiologul fictiv din The Last of Us apar și pe lista OMS a ciupercilor care pot amenința sănătatea oamenilor.
Printre ele, cel mai periculos este caracterizat a fi Aspergillus Fumigatus, un mucegai răspândit în multe case și spații exterioare din lume. El poate să provoace „boli cronice și acute ale plămânilor” și poate să fie mortal în unele cazuri.
Speciile de candida, responsabile de urticarii de piele și infecții bucale sau genitale, sunt și una dintre cauzele cele mai frecvente ale infecțiilor în sânge în pacienții de la terapie intensivă.
Criptococus neoformans, care infectează plămânii și creierul și provoacă pneumonie și meningită în pacienți imuno-compromiși este și el pe listă. În fiecare an, omoară peste 100.000 de oameni din Africa sub-sahariană.
„Un lucru pe care organismele fungice ucigașe în al în comun este că sunt capabile să crească la temperatura corporală umană, un lucru neobișnuit penru aceste specii”, spune Bignell.
„Majoritatea bacteriilor fungice din mediu sunt capabile să se dezvolte în condiții ceva mai temperate – e ceva dificil pentru ele să contracareze răspunsul imun al corpului uman și să reziste și la temperaturi mari”.
Reprezintă cordicepsul o amenințare?
Cordicepsul nu era pe lista de amenințări a OMS, însă este un organism fungic cât se poate de real.
Această ciupercă parazit infectează și controlează creierul insectelor, preluând, practic, controlul asupra organismului gazdă. În serialul The Last of Us, cordicepsul evoluează și reușește să facă acest lucru și la ființe umane.
„Sunt în jur de 600 de specii. În mod predominant, ei sunt patogeni care afectează insecte. Când ajung în corpul lor, le manipulează și le schimbă comportamentul. Dacă e să ne luăm doar după asta, există o bază științifică”, spune Dr. Mark Ramsdale, profesor de microbiologie moleculară.
Cordiceps se regăsește în păduri tropicale și penetrează corpul insectei cu ajutorul unor spori. Ciuperca își ghidează, apoi, gazda spre spații ceva mai umede care o ajută să crească. Când organismul-gazdă nu mai e util, ciuperca se hrănește cu rămășițele lui și secretă noi spori din cadavrul său.
Cadavrul unei insecte acoperită de Cordiceps, organismul fungic reprezentat în serialul The Last of Us ca prădător al omenirii. Foto: Profimedia Images
Când vine vorba de oameni, cordicepsul este folosit ca tratament terapeutic în remediile chinezești.
„Există o lungă istorie a relațiilor dintre oameni și acest grup specific de ciuperci”, spune Ramsdale.
„Nu avem, însă, dovezi că ele pot provoca boli la oameni. În ce privește relația lor cu insectele, totuși, acești fungi chiar își manipulează gazdele, iar mai multe tipuri de ciuperci au evoluat de-a lungul timpului pentru a-și consolida această capacitate”.
Ar putea schimbările climatice să producă modificări radicale de comportament?
În serial, modificările prin care trece cordicepsul și care-i permite să ajungă să infecteze oameni sunt consecința schimbărilor climatice.
În acest sens, Bignell spune că impactul încălzirii globale va fi „profund” pentru toată viața microbiană de pe planeta noastră.
Pe Pământ există 150.000 de specii de fungi indentificate, însă se crede că numărul lor ajunge la milioane. Puține au, însă, capacitatea de a rezista la temperatura corpului uman de 36-37 de grade Celsius sau de stresul pe care îl pune sistemul imunitar pe invadatorii externi.
Unele sunt rezistente, însă. Și mai multe ar putea dintre cele pe care nu le cunoaștem încă sau dintre cele care s-ar putea adapta pentru a supraviețui pe o planetă tot mai caldă.
„Se schimbă presiunile de selecție de pe aceste forme de viață diverse. Poate că unele ar putea face tranziția de la un tip de viață la altul și ar putea deveni patogenice într-un sens la care nu ne-am mai gândit până acum”, spune Dr. Ramsdale.
Astfel, pandemia din The Last of Us e departe de a fi fundamentată științific în mod real, dar nu e complet lipsită de realism.
„Ce este foarte puțin realist prin comparație cu ce știm astăzi este scala și viteza cu care au loc infecțiile în The Last of Us. Unele fungi pot fi transmise de la o persoană la alta – iar în mediul extern suntem expuși la ele mereu – însă ar fi nevoie de o variantă radical diferită de ce știm pentru a putea fi capabilă să provoace un eveniment de extincție atât de dramatic”, mai spune Bignell.
Deși putem să fim liniștiți că până mâine nu ne vom confrunta cu o infecție fungică cu capacitatea de a ne transforma într-un zombi, cercetătorii spun că pandemia de Covid-19 este dovada că nu putem să rămânem pasivi.
În condițiile în care infecțiile fungice în oameni sunt un fenomen relativ recent, existând puține exemple documentate până în anii 1980, absența programelor de cercetare în domeniu și lipsa de cunoștiințe pe temă ne pun în situația de a avea mult de lucrat.
„Trebuie să fim într-o stare de pregătire mai bună”, spune Bignell.
„Trebuie să avem o înțelegere foarte robustă a felului în care diferite fungi pot provoca boli la oameni, a felului în care sistemele noastre imunitare rezistă în fața acestor microbi și o gamă bună de medicamente cu agenți antifungici care să fie eficienți”, adaugă ea.
Ştiri video recomandate
