Din ce în ce mai mulți români sunt atrași de sărbătoarea Halloween-ului, lucru vizibil în abundența de evenimente tematice care au loc în întreaga țară. Atrași de fantezia costumelor și de joaca sculptării dovlecilor, românii văd în principal Halloween-ul ca pe o sărbătoare ludică, destinată copiilor. Totuși, originea acestei sărbători este mult mai veche: ea provine din festivalul celtic Samhain din Irlanda antică, perioadă în care granița dintre lumea celor vii și cea a spiritelor se estompa, iar spiritele puteau rătăci pe pământ.
De-a lungul timpului, tradiția s-a combinat cu sărbătorile creștine de Ziua Tuturor Sfinților și Ziua Morților, iar astăzi Halloween-ul este celebrat prin costume, dovleci sculptați, jocuri și farse, fiind mai mult o sărbătoare seculară, plină de superstiții și simboluri legate de fantome, vrăjitoare și spirite.
Halloween, o sărbătoare cu rădăcini religioase
Halloween se sărbătorește anual la data de 31 octombrie. Este o sărbătoare atât cu origini păgâne, cât și creștine, scrie Enciclopedia Britannica. În mare parte din Europa și în America de Nord, Halloween nu mai are în prezent o conotație religioasă și este sărbătorită cu petreceri, costume care maid e care mai înfricoșătoare, sculptări de dovleci sau prin tradiția „ne dați ori nu ne dați”.
Halloween marchează începutul Allhallowtide, o perioadă de trei zile dedicată amintirii celor care au murit. Începe cu All Hallows’ Eve/Halloween la data de 31 octombrie și e urmată de Ziua Tuturor Sfinților (1 noiembrie) și Ziua Morților (2 noiembrie).
Se crede că Halloweenul are legături cu festivalul Samhain celebrat de celții din Irlanda antică. În ziua care corespunde aproximativ datei de 1 noiembrie din calendarele moderne, se considera că începe noul an. Această dată marca începutul iernii, perioada în care animalele erau aduse de la pășune, iar contractele de arendă a pământului erau reînnoite.
Se credea, de asemenea, că în ajunul Samhain-ului, granița dintre lumea celor vii și cea a morților se estompa, iar spiritele puteau umbla pe pământ. Se mai spunea că sufletele celor morți reveneau pentru a-și vizita locuințele, iar cei care muriseră în cursul anului își începeau călătoria spre lumea de dincolo.
Oamenii aprindeau focuri pe dealuri pentru a reaprinde vetrele pentru iarnă și, probabil, pentru a alunga spiritele rele. Se pare că unii purtau măști sau se deghizau pentru a nu fi recunoscuți de fantomele care se credea că bântuie. Astfel, vrăjitoarele, spiridușii, zânele și demonii au ajuns să fie asociați cu această zi.
Ziua Tuturor Sfinților și Ziua Morților
Ziua Tuturor Sfinților comemorează toți sfinții Bisericii Creștine, cunoscuți și necunoscuți, despre care se crede că au fost primiți direct în rai după moarte. Ziua de 2 noiembrie, imediat următoare, a fost desemnată drept Ziua Tuturor Sufletelor, dedicată rugăciunilor pentru sufletele celor răposați.
În unele regiuni, oamenii aprindeau lumânări sau felinare pe morminte ori în ferestre, în ajunul Zilei Tuturor Sfinților, pentru a ghida sufletele. Acest act de comemorare prin rugăciune și lumină a contribuit la asocierea Halloweenului cu fantomele și spiritele.
În țările predominant catolice, Ziua Tuturor Sfinților și Ziua Morților rămân sărbători religioase importante. În multe părți ale Europei și Americii Latine, pe 1–2 noiembrie oamenii merg la cimitir și își cinstesc rudele decedate.
Un exemplu celebru de tradiție non-creștină sincronizată cu sărbătorile creștine este Día de los Muertos („Ziua Morților”) din Mexic. În această perioadă, între 31 octombrie și 2 noiembrie, familiile construiesc altare (ofrendas) decorate cu flori, lumânări, mâncare și fotografii, pentru a invita spiritele celor dragi să îi viziteze. Deși distinctă de Halloween, Día de los Muertos are teme similare: onorarea morților prin ospăț și lumină.
Ziua morților este sărbătorită și de ortodocși. În România, de pildă, în prima sâmbătă din noiembrie, oamenii merg la cimitir pentru a depune flori și a aprinde lumânări în amintirea celor care nu mai sunt printre noi. Preoții ortodocși țin slujbe la mormintele decedaților, la solicitarea familiilor.
Halloweenul a devenit o sărbătoare laică
În timp, Halloween s-a îndepărtat de rădăcinile ei religioase, iar până la sfârșitul Evului Mediu devenise o combinație între tradițiile sacre și cele seculare. Bisericiile nu recunosc această sărbătoare, care de-a lungul anilor a căpătat note mai comerciale.
Reforma Protestantă a pus capăt celebrării religioase în rândul protestanților, dar în Marea Britanie Halloweenul a continuat să fie marcat ca o sărbătoare populară, potrivit Enciclopediei Britannica.
În coloniile americane timpurii, celebrarea a fost în mare parte interzisă, însă în secolul al XIX-lea au apărut festivaluri de recoltă care au împrumutat elemente de Halloween.
Odată cu imigrația masivă din Irlanda în Statele Unite, începând cu mijlocul secolului al XIX-lea, tradițiile de Halloween au fost aduse peste ocean, iar în secolul XX sărbătoarea a devenit una dintre cele mai importante din America, în special pentru copii.
„Ne dați ori nu ne dați” și dovlecii sculptați
De-a lungul secolelor, Halloweenul a adunat numeroase tradiții și superstiții, multe dintre ele cu origini medievale sau celtice. Tradițiile moderne s-au conturat mai ales în Statele Unite, unde imigranții irlandezi au adus obiceiurile vechi. Aici au apărut dovlecii sculptați (Jack-o’-lanterns), costumele și colindatul pentru dulciuri („trick or treat”).
La sfârșitul secolului XIX, în SUA, casele acoperite în ouă, copaci „decorați” cu hârtie igienică și forme de vandalism mult mai periculoase erau norma în noaptea de Halloween.
„Fraza 'ne dați ori nu ne dați' ('trick or treat' n.red) era interpretată foarte literal. Dacă cineva nu avea ceva dulce de dat copiilor atunci urmau să fie victimele unei farse”, a explicat Chris DeCorse, profesor universitar și decanul Departamentului de Antropologie de la Universitatea din Syracuse pentru futurity.org.
Obiceiul „Trick or Treat” („Ne dați ori nu ne dați”) provine dintr-o practică britanică numită „soul cakes”, în care săracii cereau mâncare în schimbul rugăciunilor pentru morți.
Copiii merg din casă în casă, cerând dulciuri, amenințând în glumă că vor face o „trăsnaie” dacă nu primesc nimic.
În timp însă, semnificația acestei tradiții s-a modificat, devenind un prilej pentru copii să le facă farse adulților. Însăși poezia „Trick or treat” trimite la o pedeapsă pentru cel care nu are nimic bun de împărțit. Poezia apare scrisă pentru prima dată în 1920, scrie National Geographic, dar nu s-a popularizat decât în anii 1950. Rimele sunt obraznice, absurde și năzdrăvane...ideale pentru copii.
„Trick or treat (Ne dați ori nu ne dați),
Smell my feet ( Picioarele să mi le mirosiți),
Give me something good to eat! (Și ceva bun de mâncare să-mi dați)
If you don’t, I don’t care — (De nu-mi dați, nici că îmi pasă)
I’ll pull down your underwear! (O să vă trag jos chiloții)”
Antropologul a explicat că abia la jumătatea secolului XX, Halloween a devenit o sărbătoare pentru familii. Schimbarea a venit în urma eforturilor autorităților de a reduce incidentele de vandalism, dar și după ce multe familii au părăsit orașele mari pentru suburbii în urma celui de-Al Doilea Război Mondial.
„Atunci au fost depuse eforturi reale pentru a transforma Halloween-ul într-o sărbătoare pentru copii. Producătorii de dulciuri au început să facă bomboane ambalate individual care să poată fi împărțite copiilor. Înainte, copiii nu primeau dulciuri tradițional, ci bani sau jucării mici. Dar această idee de a împărți bomboane ambalate individual a dus ca sărbătoarea să fie mult mai populară”, a explicat DeCorse.
Un alt simbol reprezentativ este dovleacul sculptat („jack-o’-lantern”), iluminat din interior cu o lumânare. Practica a apărut în Insulele Britanice, unde se foloseau napuri sau alte legume, nu dovleci.
Legenda irlandeză a lui Stingy Jack (Jack Zgârcitul n.red) povestește despre un om care l-a păcălit pe Diavol pentru câștiguri materiale. După moarte, nici raiul, nici iadul nu l-au primit, așa că Jack a fost condamnat să rătăcească prin întuneric, purtând o cărbune aprins într-un nap scobit — devenind astfel Jack O’Lantern.
Sculptarea dovlecilor era menită să ghideze sau să alunge spiritele rătăcitoare.
Deghizarea în costume și măști este o tradiție veche, probabil derivată din ritualurile celtice și medievale. În timpul Samhainului, oamenii purtau piele de animale sau alte deghizări pentru a se ascunde de spiritele morților.
Astăzi, costumele includ nu doar personaje înfricoșătoare, ci și supereroi, celebrități sau personaje din filme, spre deliciul copiilor, dar și al adulților pasionați de lumea fantasticului.
La petrecerile de Halloween se joacă adesea „bobbing for apples”, un joc derivat probabil din tradițiile romane dedicate zeiței Pomona. Merele plutesc într-un vas cu apă, iar participanții încearcă să le prindă cu dinții, fără a folosi mâinile.
Superstiții de Halloween: feriți-vă de lilieci și pisici negre
Ca orice sărbătoare, și în jurul Haloweenului există multe superstiții. De exemplu, printre animalele cele mai asociate cu Halloween se numără pisicile negre. O superstiție veche avertizează să nu lași o pisică neagră să-ți taie calea — credință care datează din Europa medievală, când se credea că vrăjitoarele sau chiar Diavolul se puteau transforma în pisici negre.
La fel, liliecii au fost asociați cu Halloweenul datorită credinței că erau mesagerii vrăjitoarelor sau vestitori ai morții. În unele legende europene, dacă un liliac zboară de trei ori în jurul unei case, se considera un semn de moarte.
O altă superstiție spune că cine se uită în oglindă în noaptea de Halloween își poate vedea ursitul.
De-a lungul timpului, aceste credințe s-au transformat într-o combinație de teamă și distracție, făcând din Halloween o sărbătoare a misterului, a fanteziei și a curajului de a râde în fața fricii.
„Cu toții vrem să fim speriați — asta face parte din ciudățenia acestei sărbători. Deși Halloween-ul de astăzi înseamnă dulciuri, costume amuzante și decorațiuni, există cu siguranță încă o notă de mister care leagă Halloween-ul modern de originile sale îndepărtate”, conchide profesorul Chris DeCorse.
Ştiri video recomandate
