Peste 110 milioane de oameni din Europa sunt afectaţi de poluarea fonică, dăunătoare sănătății, potrivit unui raport recent. Această expunere duce la stres fiziologic şi tulburări de somn, fiind responsabilă pentru aproximativ 66.000 de decese premature anual, precum și pentru numeroase cazuri de boli cardiovasculare, diabet și depresie. Impactul asupra sănătății este mai grav decât cel provocat de fumatul pasiv sau expunerea la plumb, scrie The Guardian.
Un raport al Agenției Europene de Mediu (AEM) a analizat zgomotul produs de mașini, trenuri și avioane, arătând că 20% din populația Spațiului Economic European (SEE) este afectată. Un studiu separat, care a utilizat un prag mai scăzut pentru ceea ce este considerat poluare fonică periculoasă, a estimat că 40% dintre locuitorii Marii Britanii sunt expuși la zgomotul nociv provocat de transporturi.
Potrivit datelor, 17 milioane de persoane sunt supuse unui nivel de zgomot "deosebit de ridicat și deranjant pe termen lung", iar aproape 5 milioane suferă de tulburări de somn severe. De asemenea, 15 milioane de copii trăiesc în zone expuse la niveluri periculoase de zgomot. Impactul asupra sănătății este mai grav decât cel provocat de fumatul pasiv sau expunerea la plumb, iar costurile economice sunt estimate la aproape 100 de miliarde de euro anual.
Cercetătorii avertizează că efectele reale sunt probabil subestimate. Dacă s-ar aplica pragurile mai stricte ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), s-ar ajunge la o estimare de 150 de milioane de persoane expuse la niveluri de zgomot periculoase în întreaga Europă. Totodată, obiectivul Uniunii Europene de a reduce cu 30% până în 2030 numărul persoanelor deranjate cronic de zgomotul transporturilor pare imposibil de atins în absența unor măsuri suplimentare.
"Poluarea fonică ne afectează sănătatea menținând organismul într-o stare constantă de 'luptă sau fugi', chiar dacă nu realizăm conștient acest lucru. Această stare activează reacții fiziologice dăunătoare, precum inflamația și stresul oxidativ, care în timp, cresc riscul de afecțiuni cardiovasculare, diabet, accident vascular cerebral, obezitate, probleme cognitive la copii și tulburări de sănătate mintală", a explicat Eulalia Peris, reprezentantă a AEM.
"Poluarea fonică nu este doar un disconfort", a mai spus Peris, recunoscând că este și ea afectată personal.
Raportul se bazează pe date furnizate de țările SEE privind zgomotul din transporturi – considerat cea mai răspândită și relevantă formă de poluare fonică. Alte surse, precum vecinii zgomotoși sau muzica sunt, de asemenea, dăunătoare, dar dificil de cuantificat din cauza caracterului lor intermitent.
Conform raportului, 92 de milioane de europeni sunt afectați de zgomotul rutier, 18 milioane de zgomotul feroviar, iar 2,6 milioane de zgomotul produs de aeronave. Pe baza cercetărilor existente, se estimează un impact anual de 66.000 de decese premature, 50.000 de cazuri de afecțiuni cardiovasculare și 22.000 de cazuri de diabet de tip 2.
Între 2017 și 2022, numărul celor afectați de zgomot a scăzut cu doar 3%. Totuși, specialiștii spun că există soluții viabile. Reducerea vitezei în zonele urbane, folosirea anvelopelor silențioase, promovarea transportului public, a mersului pe jos și a bicicletei ar putea reduce semnificativ nivelul de zgomot.
Totodată, cercetătorii au subliniat că vehiculele electrice nu vor reduce zgomotul atât de mult cum se crede, întrucât la viteze mici, zgomotul provine în principal din contactul anvelopelor cu drumul, nu din motor. În plus, traficul este dominat fonic de un număr mic de vehicule extrem de zgomotoase.
Zgomotul produs de trenuri ar putea fi diminuat prin întreținerea corespunzătoare a șinelor și vehiculelor, iar cel produs de avioane, prin optimizarea rutelor de zbor și modernizarea flotelor cu aeronave mai silențioase.
"Poluarea fonică este adesea ignorată, fiind percepută ca o simplă neplăcere cotidiană", a declarat Leena Ylä-Mononen, directoarea executivă a AEM.
Ea a explicat că, spre deosebire de poluarea aerului, care are episoade intense și vizibile, zgomotul este un factor cronic, ceea ce face ca percepția publică și reacțiile să fie mai reduse.
"Totuși, efectele sale pe termen lung asupra sănătății și mediului sunt ample și grave. Copiii sunt deosebit de vulnerabili, iar această problemă necesită acțiuni urgente din partea tuturor țărilor", a concluzionat Ylä-Mononen.
Ştiri video recomandate
