În mod surprinzător, "nu a existat o diferenţă uriaşă" în ceea ce priveşte decesele asociate bolilor cardiovasculare "între statele fruntaşe şi cele codaşe", a precizat coordonatoarea studiului, Shivani A. Patel, cercetătoare la Rollins School of Public Health din cadrul Universităţii Emory din Atlanta, un oraş din statul american Georgia.
Deşi numărul acestor decese a scăzut constant în ultimii 30 de ani, în urma măsurilor de prevenire şi tratament, maladiile cardiace continuă să reprezinte principala cauză de mortalitate în Statele Unite, provocând 25% din totalul deceselor, adică aproximativ 610.000 în fiecare an, potrivit Centers for Disease Control and Prevention. Pentru a estima cât de multe dintre decesele asociate bolilor cardiace sunt cauzate de factori care pot fi preveniţi, autorii studiului au analizat răspunsurile oferite de peste 500.000 de persoane, cu vârste cuprinse între 45 şi 79 de ani, în cadrul unui sondaj telefonic realizat în 2009 şi 2010 în privinţa factorilor de risc de ordin comportamental, dar şi pe baza datelor oficiale furnizate de un alt sondaj de amploare realizat la scară naţională - National Health and Nutrition Examination Survey.
Cercetătorii, al căror studiu a fost publicat în Annals of Internal Medicine, spun că, dacă ar fi posibil să se elimine complet toate cazurile de colesterol ridicat, hipertensiune arterială, diabet, obezitate şi fumat în Statele Unite, atunci 54% dintre decesele asociate bolilor cardiace în rândul bărbaţilor şi aproape 50% dintre decesele din rândul femeilor, din 2010, ar fi putut fi prevenite.
Hipertensiunea şi fumatul au fost asociate cu cele mai multe decese care ar fi putut fi prevenite.Aproximativ 80% dintre respondenţi au raportat o expunere la cel puţin unul dintre acei cinci factori de risc principali.
Ştiri video recomandate