Oamenii de știință sunt supuși presiunilor din partea unor state producătoare de petrol și a unor mari țări în curs de dezvoltare de a amâna publicarea unui raport global esențial despre climă, în ciuda apelurilor venite din partea țărilor vulnerabile, care se tem că o amânare ar putea avea consecințe dezastruoase pentru ele, scrie The Guardian.
Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC), organismul convocat de ONU care reunește cei mai importanți specialiști în climă din lume, se întrunește săptămâna aceasta la Addis Abeba pentru a discuta al șaptelea său raport de evaluare, o analiză cuprinzătoare a tot ce se știe despre criza climatică.
Raportul, cunoscut sub numele de AR7, era programat să apară în 2028, la timp pentru dezbaterile de la summitul ONU privind clima, COP33, de la finalul acelui an. La COP33 urmează să fie evaluate măsurile luate de guverne pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în acord cu obiectivul Acordului de la Paris de limitare a încălzirii globale la 1,5°C față de nivelul preindustrial.
Un grup de țări condus de Arabia Saudită și Rusia, din care fac parte și India și China, insistă însă ca publicarea raportului să fie amânată pentru 2029.
Acestea susțin că amânarea este necesară pentru ca țările în curs de dezvoltare să aibă o contribuție mai mare la concluziile științifice. Timp de trei decenii, știința climei a fost dominată de țări și blocuri precum UE, Marea Britanie și Statele Unite, deși în cazul acestora din urmă cercetarea a fost puternic redusă sub președinția lui Donald Trump.
Multe țări sărace și vulnerabile, care se numără totodată printre cele care contribuie cel mai puțin la cercetarea științifică, se opun ferm oricărei amânări. Vineri, miniștri din 34 de state membre ale Coaliției pentru Ambiție Înaltă, din care fac parte unele dintre cele mai sărace țări și cele mai expuse efectelor crizei climatice, alături de UE și de grupul Țărilor cel mai puțin dezvoltate, au cerut ca publicarea AR7 să fie accelerată.
„Nu putem permite ca interesele politice să decidă ce știință este dispusă lumea să asculte”, a declarat Jess Gasper, ministru din Insulele Marshall.
„Acordul de la Paris își poate îndeplini promisiunea doar dacă cele mai bune date științifice disponibile continuă să ghideze negocierile privind schimbările climatice”, a adăugat Jiwoh Emmanuel Abdulai, ministrul mediului din Sierra Leone.
Temperaturile globale au depășit deja pragul de 1,5°C față de nivelul preindustrial, deși IPCC a sugerat anterior că există încă o cale de a le readuce sub acest prag. Chiar dacă actualele ținte naționale de reducere a emisiilor vor fi atinse, temperaturile globale vor depăși 1,8°C.
Iar acel „dacă” este unul foarte mare, pentru că majoritatea țărilor nu au planuri complet elaborate pentru atingerea țintelor, ceea ce face probabile temperaturi mult mai ridicate.
Bilanțul global de la COP33, din 2028, are rolul de a verifica dacă guvernele trebuie să își intensifice eforturile și este esențial pentru mecanismul de „ajustare progresivă” al Acordului de la Paris, care impune măsuri tot mai ambițioase.
AR7 este cel mai recent dintr-o serie de rapoarte cuprinzătoare despre știința climei, începută în 1988, ale căror avertismente privind efectele emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă au devenit tot mai alarmante.
Precedenta evaluare, publicată în trei părți în 2021 și 2022, a concluzionat că, dacă emisiile nu sunt reduse rapid, lumea se va confrunta cu efecte imposibil de oprit, care vor deveni rapid catastrofale și, în unele cazuri, ireversibile.
Se așteaptă ca AR7 să aibă un ton și mai urgent, pentru că emisiile de gaze cu efect de seră au continuat să crească între timp, iar efecte precum creșterea temperaturilor, valurile de căldură, inundațiile și seceta sunt tot mai evidente.
Anul acesta, recordurile de temperatură au fost doborâte unul după altul, iar seceta a cuprins zone întinse din Europa și Statele Unite, în timp ce un fenomen El Niño în formare, amplificat de criza climatică, ar urma să aducă fenomene meteo extreme și creșteri ale prețurilor la alimente.
În principiu, IPCC ar trebui să își desfășoare activitatea fără ingerințe din partea guvernelor. Totuși, documentele-cheie cunoscute sub numele de „rezumat pentru factorii de decizie”, publicate alături de miile de pagini ale rapoartelor oficiale, trebuie aprobate de toate guvernele care doresc să participe la proces.
