Balenele albastre au devenit tot mai greu de observat în apropierea Insulelor Galápagos, iar cercetătorii cred că fenomenul El Niño ar putea fi unul dintre motive. Temperaturile neobișnuit de ridicate ale Oceanului Pacific modifică ecosistemele marine și obligă numeroase specii să își schimbe zonele în care se hrănesc și migrează, potrivit Gizmodo.
În timpul unei expediții care a durat nouă luni, desfășurată între octombrie 2025 și iulie 2026, cercetătorii trimiși de Direcția Parcului Național Galápagos au căutat balene albastre în zone în care acestea fuseseră observate în trecut. Obiectivul echipei era să identifice exemplare și să le atașeze transmițătoare prin satelit, pentru a le putea urmări traseele de migrație.
În ciuda căutărilor desfășurate pe parcursul întregii expediții, oamenii de știință nu au reușit să observe nici măcar o balenă albastră.
Temperaturile ridicate ale oceanului ar putea explica dispariția balenelor
Măsurătorile realizate în timpul expediției au confirmat influența fenomenului El Niño asupra apelor din regiune. Temperatura de la suprafața oceanului a variat între 25,5 și 27,6 grade Celsius, în timp ce la o adâncime de 100 de metri au fost înregistrate valori cuprinse între 19,11 și 19,67 grade Celsius. Potrivit Centrului Științific Galápagos, toate aceste temperaturi au fost peste media obișnuită pentru perioada respectivă.
Cercetătorii au observat și o modificare importantă a structurii termice a oceanului. Stratul de apă cu o temperatură de aproximativ 20 de grade Celsius, care se găsește în mod normal la adâncimi cuprinse între 20 și 45 de metri în zona Insulelor Galápagos, a fost identificat mult mai jos, între 78 și 96 de metri.
Această schimbare ar putea afecta hrănirea balenelor albastre. Explicația este legată de faptul că temperatura apei influențează distribuția hranei lor, în special a krilului, mici crustacee care reprezintă o componentă importantă a alimentației acestor mamifere marine.
Daniela Alarcón, cercetătoare și profesoară la Universitatea San Francisco de Quito și Centrul Științific Galápagos, a declarat pentru Live Science că balenele ar putea rămâne mai la sud, în zone unde apa este mai rece, iar hrana este mai ușor de găsit.
Totuși, cercetătoarea a atras atenția că lipsa observațiilor din timpul unei expediții intensive nu înseamnă că balenele au încetat să mai ajungă în Insulele Galápagos.
O balenă albastră și puiul ei au fost observați după încheierea expediției
Deși cercetătorii nu au reușit să identifice niciun exemplar timp de nouă luni, balenele albastre nu au dispărut complet din regiune.
În septembrie, după încheierea expediției, rețeaua de știință participativă Cetácea Galápagos a raportat prezența unei balene albastre adulte și a puiului său în zona Punta Pitt, pe insula San Cristóbal.
Observația confirmă că specia continuă să ajungă în apropierea arhipelagului. Cu toate acestea, absența totală a balenelor din timpul celor nouă luni de cercetări ridică întrebări la care oamenii de știință încearcă să găsească răspunsuri.
Daniela Alarcón a explicat că asocierea observațiilor cu datele oceanografice îi poate ajuta pe cercetători să înțeleagă mai bine condițiile care determină prezența balenelor în regiune și cât de mult își pot modifica acestea traseele de deplasare.
Potrivit informațiilor transmise de rețeaua Cetácea Galápagos, numărul observațiilor de balene albastre începuse să scadă chiar înainte de debutul expediției. Primele semne ale acestei tendințe au apărut în perioada august-septembrie 2025.
În timpul cercetărilor au existat doar două raportări izolate, în mai și iunie 2026, însă echipa Danielei Alarcón nu a reușit să confirme niciuna dintre ele.
Insulele Galápagos, printre cele mai afectate zone de fenomenul El Niño
Puține regiuni ale lumii resimt efectele fenomenului El Niño la fel de puternic precum Insulele Galápagos, situate de-a lungul Ecuatorului, în estul Oceanului Pacific.
La sfârșitul lunii august, Ecuadorul a declarat alertă roșie la nivel național, din cauza posibilelor efecte ale fenomenului climatic. În aceeași perioadă, unele stații de monitorizare de pe coastă și din insule au înregistrat niveluri ale mării cu până la 40 de centimetri peste valorile normale, un indiciu al încălzirii accentuate a apelor, potrivit Centrului Științific Galápagos.
Krillul este deosebit de sensibil la schimbările de temperatură ale oceanului, iar modificarea condițiilor marine poate influența atât distribuția, cât și disponibilitatea acestei surse de hrană pentru balenele albastre.
Un studiu publicat în 2024, care a urmărit 16 balene albastre în apropierea Insulelor Galápagos, în perioada 2021-2023, a arătat că episodul puternic El Niño din 2023 a modificat temperaturile oceanului și a redus productivitatea primară. Aceste schimbări ar fi putut afecta inclusiv resursele de hrană ale balenelor.
Cercetătorii consideră că noile date oferă o posibilă explicație pentru absența observațiilor din acest an, însă spun că este prea devreme pentru a afirma cu certitudine că El Niño este singura cauză.
Un lucru este însă clar: fenomenul climatic modifică deja semnificativ condițiile din apele din jurul Insulelor Galápagos. Oamenii de știință vor urmări în perioada următoare modul în care întregul ecosistem marin reacționează la aceste schimbări, nu doar populația de balene albastre.
