Incendiile de vegetație și valurile de căldură ne otrăvesc aerul, a avertizat Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM). Particulele fine emise atunci când arde vegetația sunt „mult mai toxice” decât poluarea provocată de mașini. Consecințele pentru sănătate sunt devastatoare: aceste particule pot pătrunde adânc în plămâni și ajung în sânge. OMM crede că mortalitatea atribuibilă incendiilor este subestimată cu până la 93%, relatează Agerpres.
Încălzirea globală amplifică fenomenele extreme. Valurile de căldură se intensifică, iar incendiile se înmulţesc, cu consecințe „majore” asupra sănătății.
OMM a atras atenţia, în buletinul său anual privind calitatea aerului, asupra creşterii numărului „incendiilor forestiere extreme”, care au consecinţe asupra sănătăţii din cauza nivelului ridicat de toxicitate a fumului emanat.
Anul acesta a fost marcat de caniculă extremă şi incendii forestiere devastatoare în unele regiuni ale Europei, inclusiv în Spania, Franţa şi Grecia. Potrivit OMM, canicula extremă devine din ce în ce mai frecventă, mai intensă şi mai îndelungată pe măsură ce planeta se încălzeşte, notează Reuters.
„Calitatea aerului şi schimbările climatice nu trebuie tratate ca subiecte separate. Dacă una se deteriorează, cealaltă se deteriorează în acelaşi timp”, a declarat pentru AFP omul de ştiinţă Lorenzo Labrador, specialist la reţeaua de monitorizare a atmosferei Global Atmosphere Watch din cadrul OMM.
Inhalăm particule fine toxice
În buletinul său, OMM acordă o atenţie deosebită celor doi poluanţi atmosferici majori: particulele fine şi ozonul troposferic. De asemenea, se concentrează asupra anumitor aerosoli, în special asupra carbonului negru şi a microplasticelor.
OMM urmăreşte evoluţia particulelor fine PM2,5 (cu un diametru care nu depăşeşte 2,5 microni), comparând concentraţia acestora în 2025 cu cea observată în perioada 2003-2024. Aceste particule reprezintă un risc pentru sănătate, deoarece pot pătrunde adânc în plămâni şi pot ajunge în circulaţia sanguină.
„În zonele în care au loc incendii forestiere destul de puternice, se constată un nivel ridicat de poluare cu particule fine. În timp ce reglementările adoptate în Europa şi în America de Nord au permis reducerea emisiilor de particule fine PM2,5 provenite din industrie şi din transporturi, expunerea la PM2,5 atribuită incendiilor a crescut”, a explicat Lorenzo Labrador.
Cu toate acestea, particulele fine produse de arderea vegetaţiei în timpul incendiilor forestiere sunt „mult mai toxice” decât cele emise, spre exemplu, de autoturisme, a subliniat specialistul.
Aceste particule fine afectează, de asemenea, sănătatea oamenilor aflați la mare distanţă de zonele cu incendii, fiind transportate de vânturi, a adăugat Lorenzo Labrador.
Evaluările actuale ale riscurilor legate de calitatea aerului nu ţin adesea suficient cont de această toxicitate crescută a fumului provenit din incendii.
Potrivit OMM, un studiu epidemiologic a arătat că modelele clasice bazate pe concentraţiile de PM2,5 ar putea subestima cu până la 93% mortalitatea atribuibilă incendiilor.
Studiul citat în raport a constatat că evenimentele extreme legate de fumul provenit de la incendii s-au triplat la nivel global începând cu anii 1990 şi ar fi putut contribui la aproape 100.000 de decese suplimentare anual între 2010 şi 2018, notează Reuters.
„Va deveni din ce în ce mai dificil să se respecte liniile directoare ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind calitatea aerului, deoarece condiţiile meteorologice propice incendiilor extreme ar urma să se intensifice în viitor”, avertizează raportul.
Un poluant periculos: ozonul troposferic
Documentul scoate, de asemenea, în evidenţă o altă sursă de poluare atmosferică ce are consecinţe semnificative asupra sănătăţii, şi anume ozonul troposferic, a cărui formare este favorizată de valurile de căldură, precum cele observate în ultimele luni în Europa.
Această problemă este din ce în ce mai gravă, deoarece „valurile de căldură creează condiţiile necesare pentru ca acest ozon să se formeze”, a precizat expertul.
Creşterea temperaturilor, stagnarea atmosferică şi radiaţia solară puternică favorizează formarea ozonului la nivelul solului în timpul valurilor de căldură, după cum au arătat studii recente efectuate în sud-estul Statelor Unite, în Europa şi în China, potrivit OMM.
O expunere prelungită la ozonul troposferic este asociată cu o creştere a mortalităţii, în principal din cauza bolilor respiratorii. Prezenţa sporită a acestui poluant ar putea duce astfel la zeci de mii de decese suplimentare, a avertizat OMM.
Raportul atrage, de asemenea, atenţia asupra microplasticelor prezente în atmosferă, a căror concentraţie şi efecte rămân dificil de măsurat cu precizie, precum şi asupra carbonului negru (funingine), emis în special de incendiile forestiere, care se depune pe suprafeţele acoperite de zăpadă şi de gheaţă şi reduce capacitatea de a reflecta lumina şi contribuie astfel la încălzirea globală.
