Miniștrii mediului din Uniunea Europeană au amânat din nou o decizie privind obiectivele naționale de emisii pentru anii 2035 și 2040, cu doar câteva săptămâni înainte de summitul ONU privind schimbările climatice din Belém, Brazilia, COP30, unde blocul comunitar este așteptat să prezinte contribuția sa la obiectivele verzi, potrivit Euronews.
Presiunea de a stabili un obiectiv ambițios pentru 2035, care să fie prezentat la COP30, vine în contextul în care UE se confruntă cu dificultăți în stabilirea unui obiectiv climatic pentru 2040 la nivel intern.
Ambele obiective vor influența industriile europene prin investiții majore inițiale și recalificarea forței de muncă, trimițând în același timp un semnal puternic mediului de afaceri și investitorilor.
Comisia Europeană a propus un obiectiv obligatoriu de reducere a emisiilor cu 90% până în 2040, în conformitate cu legea climatică a blocului, care stabilește cursul UE către neutralitate climatică până în 2050. Aceasta a fost discutată de miniștrii mediului într-o reuniune a Consiliului, marți.
Obiectivul climatic pentru 2040 va influența planurile naționale de acțiune climatică ale UE (obiectivul pentru 2035) în cadrul Acordului de la Paris, care urmează să fie prezentate la COP30. Acesta este văzut ca o punte între acțiunile pe termen scurt și obiectivul pe termen lung de emisii nete zero până în 2050.
Reuniune extraordinară a miniștrilor mediului din UE, pe 4 noiembrie
„Trebuie să plecăm din Belém cu o cale clară de urmat pentru a menține obiectivul de 1,5°C la îndemână”, a declarat marți Lars Aagaard, ministrul danez al energiei și climei, în numele președinției daneze a UE.
„Următorul pas este Contribuția Determinată la Nivel Național (NDC) a UE [obiectivul climatic 2035] și Legea Climei, iar noi suntem pregătiți să continuăm după discuția strategică dintre liderii europeni”, a adăugat el.
Liderii UE nu au reușit anterior să ajungă la un acord privind obiectivul pentru 2035 înainte de reuniunea Convenției-cadru a ONU privind Schimbările Climatice (UNFCCC) din septembrie, propunând în schimb o reducere cuprinsă între 66,25% și 72,5% a emisiilor de CO2 față de nivelurile din 1990.
Liderii statelor membre urmează acum să discute „diverșii factori facilitatori” și condițiile care vor susține un obiectiv „ambițios și realist” pentru 2035 și 2040 la summitul Consiliului din 23 octombrie, potrivit comisarului european pentru climă, Wopke Hoekstra.
Totuși, nu se așteaptă ca nicio decizie să fie luată privind aceste obiective în cadrul summitului.
„Liderii ne vor însărcina să continuăm această conversație (n.r. dezbaterea privind obiectivele climatice pentru 2035 și 2040) și să încercăm să o finalizăm la următorul Consiliu al Mediului”, a declarat Hoekstra reporterilor la Luxemburg.
O reuniune extraordinară a miniștrilor mediului va avea loc pe 4 noiembrie, când se așteaptă o propunere formală privind ambele obiective.
„Nu ne vom ridica la nivelul așteptărilor”
În conformitate cu Acordul de la Paris, țările trebuie să își prezinte sau să își actualizeze Contribuțiile Determinate la Nivel Național (NDC) la fiecare cinci ani.
NDC-ul UE trebuie actualizat pentru a include obiectivul pentru 2035 și pentru a reflecta obiectivele intermediare — precum controversatul obiectiv pentru 2040 — care urmează să fie prezentate la COP30.
„Dacă ne uităm la cum va arăta NDC-ul, este sigur să presupunem că nu ne vom ridica la nivelul așteptărilor”, a spus Hoekstra, menționând că blocul este totuși înaintea Chinei, care are o ambiție mai slabă, sau chiar a SUA, care și-au abandonat eforturile climatice.
„Facem mai mult decât partea noastră corectă, iar despre asta va fi vorba în conversație”, a adăugat el.
Deși NDC-ul UE este adoptat formal de statele membre, obiectivul climatic pentru 2040 va fi introdus ca o modificare a Legii Climei Europene, adoptată în 2021.
Totuși, mai multe țări, inclusiv Danemarca, au insistat pentru adoptarea simultană a ambelor obiective, argumentând că acest lucru ar consolida poziția UE de lider în promovarea unei ambiții climatice globale mai ridicate la COP30.
Dar Franța, Germania, Ungaria, Italia și Slovacia se numără printre statele care se opun obiectivului climatic pentru 2040, solicitând o țintă mai scăzută și mai multă flexibilitate pentru a asigura competitivitatea industriilor lor în tranziția către tehnologii fără emisii de carbon.
Credite de carbon și flexibilitate
Printre problemele cheie aflate în discuție între ambasadorii UE se numără rolul creditelor internaționale de carbon — certificate tranzacționabile care permit emiterea unei anumite cantități de CO2 — în atingerea obiectivului pentru 2040.
Negociatorii dezbat, de asemenea, cum să se asigure că aceste credite nu afectează Sistemul UE de Comercializare a Certificatelor de Emisie (ETS) și dacă ar trebui permisă stocarea CO2 în afara blocului.
Într-o scrisoare trimisă guvernelor pe 20 octombrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a reafirmat sprijinul pentru obiectivul de 90% și a sugerat că drumul către atingerea acestuia va include „flexibilități semnificative”.
„O parte din obiectiv — 3% în propunerea Comisiei — poate fi atinsă cu ajutorul creditelor internaționale de înaltă calitate. Ținta noastră internă de reducere a emisiilor poate fi mai mică de 90%, atâta timp cât aceasta este compensată prin reduceri similare, rentabile și de înaltă integritate în afara UE”, a scris von der Leyen.
Totuși, multe organizații de mediu au criticat aceste flexibilități propuse, argumentând că astfel de compensații de carbon ar submina integritatea obiectivelor, permițând reduceri în afara UE în locul reducerilor interne.
Decarbonizare și competitivitate
Obiectivele climatice ale UE pentru 2035 și 2040 sunt menite să accelereze tranziția Europei către decarbonizare.
Această traiectorie va crește investițiile pe termen scurt și costurile de conformare pentru industriile mari consumatoare de energie și va pune presiune asupra gospodăriilor dependente de combustibili fosili. Totodată, va deschide oportunități de piață pe termen lung și durabil în domeniul tehnologiilor curate, eficienței energetice și exporturilor cu emisii scăzute de carbon.
Distribuția efortului va depinde de modul în care guvernele naționale vor folosi fonduri direcționate și sprijin industrial pentru a proteja gospodăriile vulnerabile și pentru a menține competitivitatea — unul dintre principalele puncte de tensiune între statele membre.
„Decarbonizarea este ceva ce trebuie să facem pentru climă, dar este la fel de importantă pentru competitivitate și independență. Toate trei merg mână în mână și trebuie să ne asigurăm că niciuna nu se face în detrimentul celorlalte”, a spus Hoekstra.
Comisarul pentru climă a declarat că este o „imperativă absolută” reducerea dependențelor externe în timpul tranziției, recunoscând „complexitatea” și natura „paradoxală” a sarcinii.
Peste jumătate din reducerile de emisii necesare pentru a atinge obiectivele Europei pentru 2040 depind direct de extinderea rețelelor electrice, creșterea producției de energie regenerabilă, electrificarea transportului și dezvoltarea stocării la scară largă a energiei, potrivit unui nou raport al Boston Consulting Group (BCG) și Dansk Industri.
Studiul estimează că blocul va avea nevoie de aproximativ 12 trilioane de euro în investiții în infrastructură până în 2040 pentru a rămâne competitiv.
„UE trebuie să adopte un obiectiv climatic pentru 2040 de cel puțin 90–95% reducere internă a emisiilor de gaze cu efect de seră”
După mai multe eșecuri în a ajunge la un acord, oamenii de știință au îndemnat liderii UE să ia o decizie urgentă privind obiectivul climatic pentru 2040 într-o scrisoare deschisă semnată pe 20 octombrie.
„UE trebuie să adopte un obiectiv climatic pentru 2040 de cel puțin 90–95% reducere internă a emisiilor de gaze cu efect de seră”, se arată în scrisoare.
„Datele principale care susțin această poziție sunt clare: dovezile arată că decarbonizarea decisivă nu este doar o necesitate climatică, ci și o oportunitate economică strategică”, au scris oamenii de știință, referindu-se la potențiale economii de sute de miliarde de euro la importurile de combustibili fosili și la crearea a peste două milioane de locuri de muncă în sectoarele industriale curate.
Instabilitatea globală, avansul tehnologic, creșterea inegalităților și credibilitatea politicilor sunt cei patru factori de risc principali care ar putea submina atingerea obiectivului climatic pentru 2040, potrivit unui raport al think tank-ului Bruegel.
Cum s-ar putea atinge obiectivul climatic pentru 2024 propus de oamenii de știință
Deși organizația consideră obiectivul fezabil pe baza modelărilor anterioare, aceasta notează că atingerea lui va necesita o creștere cu 50% a producției de energie regenerabilă, o reducere cu 75% a utilizării combustibililor fosili față de 2019, măsuri de eficiență energetică și o electrificare profundă a transportului, industriei și locuințelor.
„O economie globală cu mai multe dispute comerciale și un risc mai mare de conflict periclitează investițiile masive de capital necesare tranziției, în timp ce costul tehnologiilor curate este un factor determinant al viabilității economice a decarbonizării”, se arată în raportul Bruegel.
Joseph Dellatte, șef al studiilor de energie și climă și cercetător rezident la Institut Montaigne, a spus că Europa nu mai poate amâna o decizie privind obiectivul pentru 2040.
„Dacă vrem să fim un actor, un producător al viitoarei decarbonizări și al tehnologiilor aferente, sau dacă vrem să fim doar un simplu client — asta este ceea ce este în joc în privința obiectivului și a instrumentelor care îl vor urma”, a spus Dellatte.
Ştiri video recomandate
