Pe măsură ce incendiile de vegetație devastează sudul Europei și pierderile de culturi sunt prognozate să crească în următorii ani, agricultorii caută soluții ingenioase pentru a supraviețui căldurii extreme, scrie The Guardian.
„Nu sunt pregătit să îmi schimb meseria”, spune Stellios Boutaris, producător de vin cu podgorii în Naoussa și Amyndeon, în nordul Greciei, dar și pe insula Santorini. Totuși, el recunoaște: „Nu putem face lucrurile așa cum le-au făcut tații noștri”.
Boutaris vrea să continue tradiția de familie, însă admite că „proiecțiile nu arată bine”, în condițiile în care criza climatică apasă asupra producătorilor din întreaga regiune mediteraneană.
El conduce grupul de producători de vin Kir-Yianni și se numără printre miile de fermieri din sudul Europei care încearcă să rămână pe pământurile cultivate de generații, în ciuda vremii tot mai extreme. Incendiile din această vară din Spania, Franța și Grecia confirmă dimensiunea provocării.
Consecințele se resimt deja în buzunarele consumatorilor: prețurile vinului, măslinelor, citricelor și legumelor cresc, pe măsură ce secetele, inundațiile bruște și temperaturile ridicate afectează culturile tradiționale din zona mediteraneană.
Pentru a rezista, Boutaris a introdus sisteme de irigație și depozitare a apei, a plantat vegetație între vițe pentru a păstra umezeala solului și pentru a reduce temperaturile și a început să caute terenuri mai înalte și soiuri de struguri mai rezistente la fenomene extreme.
Doar în irigații a investit recent 250.000 de euro, iar pentru un proiect de 40 de hectare de vie în Santorini intenționează să aloce alți 200.000 de euro.
„Vinul ieftin nu va mai fi ușor de găsit. Cândva sudul Franței, Spania și Grecia produceau vinurile ieftine ale Europei. Acum va fi foarte greu să concurezi prin preț”, avertizează el, subliniind că aceste costuri suplimentare vor fi transferate consumatorilor.
În paralel, seceta din Spania, Italia și Portugalia – surse majore de fructe și legume pentru Marea Britanie în sezonul rece – a dus la creșteri de prețuri chiar și în lunile de vară, când în mod normal acestea scădeau.
Impactul se simte și mai la nord: fermierii britanici au fost afectați de perioade lungi de secetă, care au compromis producția de cereale, cartofi, morcovi și broccoli, culturi ce nu beneficiază, de regulă, de irigare.
Perspectivele sunt sumbre. Potrivit unui raport al Băncii Europene de Investiții și al Comisiei Europene, până în 2050 pierderile anuale de culturi în UE ar putea crește cu două treimi, până la 24,8 miliarde de euro.
Spania, Italia și Grecia vor înregistra cele mai severe creșteri ale riscului de secetă, cu de nouă ori mai multe zile de secetă extremă față de 1990.
Franța, Italia, Spania și România vor avea cele mai mari pierderi absolute de producție – cu 64% mai mult, echivalent cu peste 1 miliard de euro anual.
Semnele sunt deja vizibile: în 2022, recoltele de porumb au scăzut cu 24% la nivel european, Spania fiind cel mai afectat stat, urmată de Franța, Italia și România.
Profesorul Peter Alexander, expert în sisteme alimentare globale la Universitatea din Edinburgh, arată că unele culturi migrează deja către nord: producători de șampanie investesc în podgorii din Marea Britanie, iar porumbul se cultivă în Scoția.
Fermierii britanici experimentează și cu culturi neobișnuite, precum fasolea uscată sau năutul, iar în Essex un agricultor a plantat peste 1.000 de măslini, cu sprijinul companiei Belazu.
Însă adaptarea devine din ce în ce mai scumpă. Alexander avertizează că efectele crizei climatice sunt deja evidente în cazul culturilor exotice, precum cafeaua și cacaua, care necesită condiții foarte specifice și devin tot mai greu de produs.
În sudul Europei, fermele familiale abia mai găsesc resurse pentru a se adapta.
„Vedem deja livezi abandonate, pentru că oamenii nu-și mai permit să fie fermieri”, spune Sarah Vachon, de la brandul de ulei de măsline Citizens of Soil.
În Spania, rezervele de apă sunt la mai puțin de jumătate din capacitate, iar cererea este uriașă. Alex Fernandez Poulussen, director la Good Stuff International, avertizează că multe terenuri agricole riscă să fie transformate în ferme solare sau adaptate pentru culturi mai rezistente, precum cereale sau măslini.
„Lucrurile trebuie să se schimbe din cauza situației climatice, dar există multă inovație și efort proactiv”, spune el.
Producția de ulei de măsline din zone precum Andaluzia, Puglia, Sicilia, Grecia, Tunisia și Turcia este de asemenea afectată de temperaturile ridicate și lipsa de precipitații.
„Pentru a conserva apa, mai întâi trebuie să plouă”, subliniază Walter Zanre, directorul filialei britanice Filippo Berio.
În fața incertitudinii, compania a investit în rezervoare de stocare și a diversificat sursele de aprovizionare, inclusiv în America Latină.
Specialiștii avertizează că, în următorii cinci ani, producția agricolă la hectar în Europa nu va mai crește, după decenii de eficientizare, ceea ce va menține alimentele scumpe.
„În ultimii cinci ani, prețurile produselor proaspete au urmat sau au depășit inflația. În următorii cinci ani, ne așteptăm ca hrana să crească din nou cel puțin în ritmul inflației”, explică Lambert van Horen, analist la Rabobank.
În Grecia, după două sezoane grele, anul acesta producătorii de vin au avut rezultate mai bune, dar incendiile continuă să pună presiune. Chiar și așa, Boutaris rămâne optimist: „Trebuie să existe o cale și vreau să arăt că se poate”.
Ştiri video recomandate
