Octombrie 2026 a fost cea mai călduroasă lună octombrie înregistrată vreodată la nivel global, iar temperaturile ridicate ale oceanelor și intensificarea fenomenului El Niño contribuie la menținerea unei perioade de încălzire fără precedent.
Potrivit celor mai recente date publicate de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S), temperatura medie globală a ajuns la 15,35°C, cu 0,90°C peste media perioadei 1991–2020.
Mai mult, temperatura globală a fost cu 1,75°C peste nivelul preindustrial, ceea ce înseamnă că octombrie a fost a treia lună consecutivă în care a fost depășit pragul de 1,5°C. Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât anul 2026 are toate șansele să devină al doilea cel mai cald an înregistrat vreodată, după 2024.
Raportul Copernicus evidențiază, de asemenea, temperaturi record la suprafața oceanelor, o intensificare excepțională a fenomenului El Niño, anomalii termice importante în Antarctica și probleme hidrologice în mai multe regiuni ale Europei.
2026 ar putea deveni al doilea cel mai cald an din istorie
Datele înregistrate în primele zece luni ale anului plasează 2026 pe locul al doilea în clasamentul celor mai călduroși ani, cu o temperatură medie globală cu 0,64°C peste media perioadei 1991–2020.
Valoarea este cu 0,07°C mai mică decât cea înregistrată în aceeași perioadă din 2024 și cu 0,05°C peste nivelul din 2023.
Estimările realizate de specialiști pe baza unui model statistic indică faptul că abaterea temperaturii medii globale pentru întregul an 2026 ar putea ajunge la 0,68–0,73°C peste media 1991–2020.
Potrivit modelului, există o probabilitate de aproximativ 80% ca 2026 să fie al doilea cel mai cald an înregistrat vreodată. În același timp, există o probabilitate de aproximativ 20% ca acesta să egaleze sau să depășească recordul stabilit în 2024.
Raportat la nivelul preindustrial din perioada 1850–1900, estimarea pentru întregul an 2026 indică o încălzire cuprinsă între 1,56°C și 1,61°C. Astfel, specialiștii consideră că este aproape sigur, cu o probabilitate de peste 99%, că 2026 va depăși pragul de 1,5°C.
Dacă estimările se confirmă, 2026 va deveni al doilea an calendaristic în care temperatura medie globală depășește acest prag, după 2024.
Mai mult, media temperaturilor globale din perioada 2023–2026 este estimată să depășească, la rândul ei, 1,5°C peste nivelul preindustrial. Evoluția arată cât de persistentă a devenit perioada de încălzire extremă în care se află planeta.
Antarctica, regiunea în care temperaturile au depășit cu până la 11°C media obișnuită
Harta anomaliilor de temperatură pentru octombrie 2026 arată diferențe importante între regiunile globului.
Cele mai mari anomalii pozitive au fost înregistrate în Antarctica de Vest, unde temperaturile au depășit cu peste 7°C mediile obișnuite, ajungând în anumite zone chiar la 11°C peste valorile de referință.
Potrivit Copernicus, aceste temperaturi neobișnuit de ridicate au fost asociate cu anomalii de presiune atmosferică ridicată în zona Pasajului Drake, care au favorizat transportul aerului marin cald către coasta Mării Bellingshausen și Peninsula Antarctică.
Aceste anomalii de presiune fac parte dintr-un tipar atmosferic de mare amploare, care se extinde din Pacificul de Sud către Atlanticul de Sud și este asociat, de regulă, cu fenomenul El Niño.
Temperaturi mult peste medie au fost înregistrate și în Siberia, centrul Statelor Unite, nordul Canadei, estul Africii și Orientul Mijlociu.
La polul opus, o mare parte din sudul Americii de Sud a înregistrat temperaturi sub mediile climatice obișnuite. Astfel de condiții au fost observate și în Groenlanda, nordul Africii, anumite regiuni din Asia Centrală și vestul Australiei.
Europa a avut a doua cea mai călduroasă lună octombrie din istorie
În Europa, temperatura medie a aerului la suprafața uscatului a fost de 11,08°C în octombrie 2026, cu 1,49°C peste media perioadei 1991–2020.
Această valoare a plasat luna octombrie 2026 pe locul al doilea în clasamentul celor mai călduroase luni octombrie din baza de date ERA5. Recordul continental este deținut de octombrie 2022, care a fost cu 0,43°C mai cald.
Cele mai mari abateri pozitive de temperatură au fost înregistrate în nordul Scandinaviei și în extremitatea estică a Europei. În Ucraina, temperaturile au ajuns în anumite zone cu până la 6°C peste media obișnuită.
În schimb, în mare parte din vestul și centrul continentului, temperaturile au fost mai apropiate de mediile climatice, spre deosebire de situația din timpul verii și din septembrie, când vestul Europei a înregistrat valori extrem de ridicate.
Au existat însă și regiuni în care temperaturile au fost sub medie. O zonă extinsă care a cuprins sudul Italiei, sudul Balcanilor, Grecia, estul Mării Mediterane și vestul Turciei a înregistrat valori cu aproximativ 2°C sub media perioadei de referință.
Temperatura oceanelor a atins un nou record. El Niño se intensifică rapid
Un alt semnal important evidențiat de raportul Copernicus este încălzirea accelerată a oceanelor.
Temperatura medie la suprafața oceanelor din afara regiunilor polare, în zona cuprinsă între latitudinile de 60° sud și 60° nord, a ajuns la 20,95°C în octombrie 2026. Este cea mai ridicată valoare înregistrată vreodată pentru această lună.
Mai mult, octombrie a fost a patra lună consecutivă în care temperatura oceanelor a stabilit un record pentru luna respectivă. Recordul anterior pentru octombrie fusese înregistrat în 2023, când un episod puternic El Niño era, de asemenea, în dezvoltare.
Specialiștii explică faptul că temperaturile foarte ridicate ale oceanelor reflectă atât intensificarea fenomenului El Niño în Pacificul ecuatorial, cât și valorile mult peste medie înregistrate în numeroase alte regiuni oceanice.
În centrul și estul Pacificului tropical, temperaturile apei au continuat să atingă valori record. În mare parte din zona ecuatorială centrală, anomaliile au depășit 3°C, iar cele mai mari diferențe, de 6–7°C peste medie, au fost observate în apropierea coastelor statului Peru și la vest de Insulele Galápagos.
În regiunea Niño 3.4, utilizată de specialiști pentru monitorizarea fenomenului El Niño, temperatura medie a apei a ajuns la 29,94°C în octombrie, cea mai ridicată valoare înregistrată vreodată.
Și anomalia temperaturii apei din această regiune a atins un record absolut, fiind de 3,21°C peste media perioadei 1991–2020. Valoarea a depășit recordul anterior de 2,99°C, stabilit în septembrie 2026.
Aceste cifre evidențiază intensitatea excepțională a actualului episod El Niño, care depășește valorile maxime observate în timpul unor episoade foarte puternice din trecut, precum cele din 1982–1983, 1997–1998 și 2015–2016.
Potrivit Organizației Meteorologice Mondiale, fenomenul El Niño se intensifică rapid și este așteptat să atingă punctul maxim în decembrie 2026, putând deveni unul dintre cele mai puternice episoade înregistrate vreodată. Aproape sigur, acesta va persista până în februarie 2027.
Temperaturi record ale apei au fost înregistrate și în alte regiuni oceanice, în special în nordul Oceanului Indian, Atlanticul de Sud și Atlanticul de Nord subtropical.
În apropierea Europei, temperatura apei a atins valori record pentru luna octombrie de-a lungul coastei atlantice și în partea centrală și vestică a Mării Mediterane.
Secetă și debite extrem de scăzute pe Dunăre, Rin și Vistula
Raportul Copernicus evidențiază și contraste importante în ceea ce privește precipitațiile și resursele de apă din Europa.
În octombrie 2026, condiții secetoase au fost înregistrate în vestul Peninsulei Iberice, în anumite regiuni din Franța, în Europa Centrală și de Est, inclusiv în estul Germaniei și Polonia, dar și în mare parte din Balcani, Peninsula Italică și vestul Rusiei.
Una dintre cele mai importante probleme a fost reprezentată de debitele extrem de scăzute ale râurilor din Europa Centrală și de Est.
Dunărea, Vistula și Rinul s-au numărat printre marile cursuri de apă afectate de această situație, care poate avea consecințe asupra transportului fluvial, agriculturii și alimentării cu apă.
Comparativ cu luna septembrie, condițiile secetoase s-au ameliorat în anumite regiuni din vestul Europei, iar debitele unor râuri au început să se refacă.
În schimb, anomalia de secetă din sud-vestul Rusiei s-a extins și s-a intensificat.
La polul opus, precipitațiile au fost peste medie în estul Peninsulei Iberice, Islanda, Marea Britanie și Irlanda, în mare parte din Franța și Germania, în sudul Scandinaviei, în nord-vestul regiunii Mării Negre, precum și în Grecia și Turcia.
În aceste ultime două țări, abaterile pozitive de precipitații au fost deosebit de pronunțate. Debitele râurilor au fost, de asemenea, peste medie în Turcia și în anumite regiuni din nordul Europei.
Ploile abundente au provocat inundații în mai multe zone, inclusiv în Marea Britanie și Irlanda, Spania, Grecia și Turcia.
În afara Europei, condiții mai secetoase decât media au fost observate în mare parte din estul Americii de Nord și sudul Statelor Unite, vestul Rusiei, anumite regiuni din Siberia și Asia Centrală, sudul Chinei, părți din America de Sud și sudul Africii.
În schimb, precipitațiile au fost peste medie în Alaska, anumite regiuni din sudul Statelor Unite și nordul Mexicului, o zonă extinsă din Asia Centrală, părți din China și Coreea, Chile, sudul Argentinei, sud-estul Braziliei, sudul extrem al Africii, Madagascar, precum și în vestul și centrul Australiei.
În mai multe regiuni, ploile abundente, uneori asociate cu cicloni tropicali, au provocat inundații.
Gheața marină din Antarctica, aproape de un minim istoric
Schimbările climatice au continuat să afecteze și întinderea gheții marine din regiunile polare.
În octombrie 2026, suprafața gheții marine arctice a fost cu aproximativ 9% sub media obișnuită. Aceasta a fost a 13-a cea mai redusă întindere pentru luna octombrie în cei 48 de ani de observații prin satelit.
Cele mai mari abateri negative ale concentrației gheții au fost observate în mările aflate de-a lungul coastei nordice a Eurasiei. În Marea Kara, întinderea gheții marine a atins un minim record pentru luna octombrie.
Situația a fost și mai îngrijorătoare în Antarctica, unde suprafața gheții marine a fost, de asemenea, cu aproximativ 9% sub medie. Aceasta a fost a doua cea mai redusă întindere înregistrată vreodată pentru luna octombrie, după cea din 2023, când abaterea negativă a fost de 11%.
Cele mai importante reduceri ale stratului de gheață au fost observate în sectorul Mării Amundsen–Bellingshausen, situație asociată cu persistența vânturilor din nord și cu temperaturile neobișnuit de ridicate din regiune.
Ce arată toate aceste date despre evoluția climei
Datele publicate de Copernicus pentru octombrie 2026 evidențiază o perioadă de încălzire globală susținută, în care recordurile de temperatură sunt însoțite de modificări importante ale condițiilor oceanice, atmosferice și hidrologice.
Temperaturile foarte ridicate ale oceanelor, intensificarea fenomenului El Niño și anomaliile termice din regiunile polare reprezintă elemente importante ale acestei evoluții.
În același timp, Europa se confruntă cu efecte contrastante: secetă și debite foarte scăzute ale unor râuri importante, dar și episoade de precipitații abundente și inundații în alte regiuni.
Unul dintre cele mai importante semnale de alarmă este perspectiva ca media temperaturilor globale din perioada 2023–2026 să depășească 1,5°C peste nivelul preindustrial.
Acest lucru nu înseamnă că obiectivul Acordului de la Paris privind limitarea încălzirii globale a fost oficial depășit, deoarece acesta se referă la încălzirea medie pe termen lung, nu la valorile înregistrate într-o lună sau într-un singur an.
Cu toate acestea, evoluția temperaturilor din ultimii ani arată cât de aproape a ajuns planeta de acest prag și cât de importantă a devenit limitarea încălzirii globale.
