Cheia intensității unui viitor fenomen El Niño se află la sute de metri adâncime în Oceanul Pacific. Acolo se deplasează o masă uriașă de apă neobișnuit de caldă, la temperaturi record. Această “coloană” de apă, numită undă Kelvin, transportă ape oceanice care în unele zone din adâncuri au temperaturi cu până la 7,5°C peste media obișnuită (aproximativ 13,5°F) — o încălzire foarte mare pentru ocean, care se încălzește și se răcește mult mai lent decât uscatul, potrivit The Washngton Post.
Acest val de căldură submarin ar putea contribui la unul dintre cele mai puternice evenimente El Niño înregistrate vreodată la sfârșitul acestui an, cu efecte în cascadă așteptate asupra modelelor climatice globale până în 2027, inclusiv creșterea riscurilor de secetă, inundații, ploaie și căldură și umiditate record.
Și din cauza unei secvențe recente de evenimente La Niña, precum și a schimbărilor climatice, există mai multă apă caldă disponibilă pentru acest fenomen El Niño în formare decât pentru cele din trecut.
El Niño este o încălzire a apelor oceanice de suprafață din Pacificul tropical central-estic, care se dezvoltă la fiecare câțiva ani, în timp ce apa mai rece din acea zonă semnalează un fenomen La Niña. Anul acesta, temperaturile mării de acolo ar putea crește cu 3 grade Celsius (5,4 grade Fahrenheit) peste medie și ar putea doborî recorduri.
Cum arată valul submarin de apă caldă
O masă uriașă cu apă caldă care a atins 7,5 grade Celsius peste medie traversează Oceanul Pacific submarin, existând șanse în creștere pentru un super El Niño. Valurile Kelvin mută o parte din cele mai calde ape oceanice din lume din Pacificul de Vest către țărmurile vestice ale Americii de Sud, la o distanță de aproximativ 9.000 de mile.
Experții compară acest val de căldură imensă cu cele care au contribuit la unele dintre cele mai puternice evenimente istorice El Niño.
„Valul Kelvin actual este impresionant și, după unele măsuri pe care le analizăm, rivalizează cu cel pe care l-am văzut în 1997”, a declarat Michelle L’Heureux, fizician la Centrul de Predicție Climatică al NOAA.
Super El Niño din 1997 până în 1998 — care a cauzat pierderi globale estimate la până la 96 de miliarde de dolari la acea vreme — este unul dintre cele șase astfel de super evenimente El Niño care au avut loc pe baza înregistrărilor care se întind încă din 1850. Acesta include și cel mai puternic El Niño înregistrat vreodată, din 1877 până în 1878, care a ucis milioane de oameni.
Dar oceanele sunt acum mult mai calde decât erau în trecut, oferind un impuls suplimentar fenomenului El Niño care se formează acum.
Ce alimentează acest val de căldură
Valurile Kelvin — numite după Lord Kelvin, omul de știință care le-a descoperit în 1879 — sunt alimentate de vânturile care suflă unele dintre cele mai calde ape oceanice ale planetei de la vest la est peste Pacific.
Și pentru ca unul să se dezvolte la fel de mare ca cel din acest an, ingredientele pot dura ani până se adună. Primul element cheie este disponibilitatea unor volume mari de apă, care provin dintr-un loc îndepărtat numit Bazinul cald al Pacificului de Vest, la est de Indonezia. Acesta e un motor termic global, alimentând furtuni impunătoare ce afectează modelele meteorologice globale.
Temperaturile apei în această zonă sunt de obicei printre cele mai ridicate din lume. Acest lucru se datorează faptului că vânturile tropicale puternice care bat dinspre est - numite vânturi alizee - determină acumularea unei cantități mari de apă caldă.
La fiecare câțiva ani, aceste vânturi alizee estice slăbesc, în cazuri extreme, își schimbă direcția și încep să sufle dinspre vest.
Acest fenomen este cunoscut sub numele de explozie de vânt vestic. Aceste vânturi importante, care își schimbă căldura, circulă de la vest la est cu aproximativ 24 km/h timp de câteva săptămâni.
Există mai multe semne ale unui El Niño care ar putea declanșa un fenomen global record. Exploziile de vânt din vest furnizează energia necesară pentru a forma unde Kelvin. Aceste vânturi creează stres pe suprafața oceanului, forțând apa caldă în jos și spre est, pe măsură ce unda se propagă peste Oceanul Pacific. Acest lucru reduce separarea dintre apa caldă de suprafață și apele mai reci de adâncime. Această limită de temperatură subterană, numită termoclină, migrează mai aproape de suprafața oceanului pe măsură ce căldura este transportată dinspre bazinul cald al Pacificului de Vest către America de Sud - ceea ce provoacă în cele din urmă schimbarea modelelor meteorologice.
O puternică explozie de vânt din vest în decembrie anul trecut a fost printre primele indicii că un El Niño s-ar putea forma în 2026. Apoi, o explozie de vânt record a fost declanșată de cicloane triplete în Pacific în aprilie. Aceasta este cea care a cauzat dezvoltarea acestui tren de marfă submarin de căldură, crescând considerabil șansele unui super El Niño în acest an.
Impactul valului Kelvin în tranzit
Valurile Kelvin nu sunt ca valurile care se ondulează și se sparg pe plajă. În schimb, acestea se scufundă încet sub suprafața Oceanului Pacific, traversând bazinul în două până la trei luni. Asta înseamnă că marele val care acum traversează Pacificul va ajunge în curând pe țărmurile vestice ale Americii de Sud. În Peru, oamenii de știință locali monitorizează sosirea acestei călduri submarine.
„Nu am mai văzut așa ceva din 1997”, a scris Abraham Levy, meteorolog din Peru.
Când ajunge, poate provoca o slăbire a upwelling-ului – un proces prin care vânturile aduc la suprafață apa oceanică mai rece și mai adâncă.
Deoarece alimentarea cu apă rece se oprește, apele oceanice de la suprafață încep să se încălzească și El Niño începe să se formeze. Cu toate acestea, L’Heureux a remarcat că, în ciuda acestui val Kelvin intens, intensitatea finală a lui El Niño rămâne incertă.
Pe măsură ce această undă Kelvin își încheie călătoria și provoacă creșterea temperaturilor oceanice în Oceanul Pacific ecuatorial, se așteaptă ca atmosfera să reacționeze.
Furtunile care odinioară bubuiau frecvent în Pacificul de Vest se vor deplasa spre est, influențând locația și intensitatea celulelor de înaltă și joasă presiune din apropierea tropicelor și a vânturilor jet stream care transportă furtuni, cu impacturi legate de vreme răspândindu-se în întreaga lume.
Aceste furtuni eliberează, de asemenea, căldură provenită din ocean, motiv pentru care cresc îngrijorările că recordurile globale de temperatură - precum și recordurile de umiditate atmosferică - vor fi doborâte în 2027, posibil cu o marjă largă.
„Motivul pentru care acest lucru contează atât de mult este acela că ceea ce se întâmplă în Pacificul tropical nu rămâne în Pacificul tropical”, a declarat climatologul Daniel Swain într-o recentă actualizare video despre El Niño, referindu-se la efectul pe scară largă pe care îl pot avea aceste ape încălzite.
Ştiri video recomandate
