Pesedistul Doru Laurian Bădulescu, secretar de stat la Ministerul Mediului, ar putea fi unul dintre cei doi secretari de stat ?controversaţi?menţionaţi de preşedintele Traian Băsescu ca având legături cu cercuri de interese din domeniul petrolier, susţin surse din PDL. Nu este exclus ca cel de-al doilea demnitar vizat de afirmaţiile prezidenţiale să fie noul şef al ANRM, Gelu Mărăcineanu, desemnat de premierul Emil Boc în această funcţie, după ce înainte a activat ca angajat la compania Petrom Service, controlată de Sorin Ovidiu Vîntu. Conform surselor citate, Mărăcineanu este apropiat unor cercuri politice din ambele partide, care se întrepătrund cu cele de afaceri. De numele celor doi sunt legate o serie de afaceri grele cu concesionări de zăcâminte.
Într-un discurs critic, şeful statului a urecheat indirect miercuri pe premierul Emil Boc pentru unele numiri făcute în aparatul guvernamental."Au apărut secretari de stat controversaţi", a semnalat Băsescu, la investirea social-democratului Dan Nica ca ministru de Interne.
Şeful statului nu a dat însă şi nume, ci doar motivele pentru care nu agreează numirile: "Sunt sub influenţa unuia sau altuia dintre importanţii oameni din afara politicului" şi "au legături cu zona petrolieră".
Săgeţile preşedintelui vizează ambele partide, cât şi pe principalul responsabil cu numirile în funcţii, premierul Emil Boc. Conform unor surse democrat-liberale, demnitarii controversaţi la care a făcut referire Băsescu sunt pesedistul Doru Laurian Bădulescu, secretar de stat la Ministerul Mediului şi noul şef al ANRM, Gelu Mărăcineanu, fostul angajat al lui Vântu. Mărăcineanu ar fi apropiat atât unor cercuri social-democrate, dar şi al unor politicieni PDL cu afaceri conexe, susţin sursele citate.
Alte surse, de această dată din PSD ne-au declarat că postul de la ANRM ar fi trebuit să revină iniţial unui pesedist gorjean, Andrei Maioreanu. Schimbarea a fost făcută pe ultima sută de metri cu acordul liderilor de la centru, Gelu Mărăcineanu intrând în cărţi pentru acest post, cu susţinerea pesediştilor hunedoreni şi binecuvântarea premierului Emil Boc.
Bădulescu, implicat în concesionări şi privatizări grele
Numele lui Bădulescu este implicat în mai toate operaţiunile majore de concesionare şi privatizare care au avut loc din anii '90 încoace. Doru Laurian Bădulescu a fost, din 1993, primul preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Resursele Minerale, postură din care a contribuit la elaborarea Legii petrolului si legii minelor. În timpul exercitării acestei funcţii a adus o politică de deschidere pentru atragerea marilor investitori: Amoco, Shell, Enterprise Oil şi Canadian Occidental.
Aceste companii semnaseră, în 1992, acordurile de explorare cu Rompetrol a unor zăcăminte în România. Enterprise Oil şi Canadian Oil sunt firmele care au primit prima dată dreptul de explorare a zăcămintelor din Marea Neagră, Bădulescu fiind recompensat pentru serviciile aduse cu postul de preşedintele al Consiliului Director la aceste companii, dar şi la Amoco Petroleum România.
În 1996, odată cu schimbarea puterii, Bădulescu activează ca şef al echipei de negocieri desemnate de Ministerul Industriei să rezolve problema controversatei creanţe Rompetrol Libia.
După privatizarea Rompetrol, Doru Bădulescu apare în 2000 ca acţionar minoritar la această companie, alături de Dinu Patriciu.
Numele său a fost implicat în dosarul privatizărilor strategice din energie.Între 2002 şi 2004, Bădulescu a fost şeful Oficiului pentru Privatizare din Ministerul Industriei, condus atunci de către Dan Ioan Popescu, fapt care i-a permis să se implice activ în negocierile privatizării Petrom şi Electrica.
În timpul guvernării Tăriceanu, a fost promovat adjunctul ministrului Mediului, instituţie implicată acum în scandalul Sterling. În 2007, firma Sterling preia dreptul de explorare a zăcămintelor din Marea Neagră, iar Guvernul Tăriceanu modifică prin ordonanţă de urgenţă Legea petrolului, permiţând transformarea acordurilor de explorare, în acorduri de concesiune. Evenimentele au dovedit că în spatele companiei Sterling ar fi Dinu Patriciu, firma acestuia Rompetrol Well Services aflându-se în relaţii de afaceri cu beneficiarul contractelor de explorare încă din 2005.
În ianuarie 2009, premierul Emil Boc îl numeşte ca secretar de stat la Ministerul Mediului pe Doru Laurian Bădulescu.
Mărăcineanu, de la exploatări de un miliard de euro la licenţe de concesionare
În cazul celui de-al doilea demnitar luat în vizor, noul şef al ANRM nu este nimeni altul decât unul dintre foştii oameni ai afaceristului Liviu Luca, un apropiat al cunoscutului Sorin Ovidiu Vântu. Alături de cei doi, noul preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, Gelu Mărăcineanu, a beneficiat de robinetul hotărârilor de guvern emise de cabinetul Tariceanu în domeniul acordării de concesiuni.
În noiembrie 2008, printr-o hotărâre de guvern, societatea Geoasset, deţinută în proporţie de 100% de PSV Company, fostul Petromservice, fief a lui Liviu Luca, a primit în concesiune pe 20 de ani un zăcământ de 20 milioane de tone de calcar de brucit, situat în zona Budureasa, judeţul Bihor. Locul conţine cel mai mare zăcământ de calcar cu brucit din Europa, fiind singurul de acest gen din Romania.
Valoarea acestei afaceri este estimată la un miliard de euro. Pentru această adevărată ?găină de aur? firma Petromservice a scos doar 2,6 milioane de euro, bani cu care a cumpărat firma Geoasset SRL Oradea. Compania menţionată a fost cea care a câştigat încă din 2003, prin licitaţie, zăcământul dintre Budureasa şi Valea Mare, demersurile de obţinere a licenţei de exploatare fiind demarate abia în 2006.
Cel care s-a ocupat de aceste proiecte miniere, ca împuternicit al acestei companii este actualul şef ANRM. Timp de un an, Mărăcineanu a colindat Munţii Apuseni încercând să-i convingă pe localnici să-şi vândă terenurile către PSV Company şi a implementat la faţa locului strategia de exploatare. Şi-a dat demisia din acest post pe 4 februarie pentru a nu intra în conflict de interese cu nominalizarea sa de Boc la ANRM.
Or ANRM a fost instituţia care a pregătit licenţa de exploatare pentru 20 de ani, aceasta fiind validată prin hotărâre de guvern. În schimbul acestui serviciu, statul va primi o redevenţă anuală de 6% din valoarea rocii exploatate.
Marius Vulpe, Antena3.ro
