Senatorul PNL Cătălin Predoiu, fost ministru al Justiției și apoi al Afacerilor Interne, a reacționat la postarea unui parlamentar USR în care a fost criticat, acuzându-l pe acesta de limbaj suburban și de folosirea unor etichete politice pentru a-i ataca pe cei care au opinii diferite.
„Un parlamentar USR, al cărui limbaj politic spune mai mult despre autor decât despre cei pe care îi atacă, îmi consacră azi o postare suburbană împănată „intelectual” cu același tip de „argumente” ieșite din logica multor lideri USR: „Nu gândești și vorbești ca noi, nu ești cu noi, ești împotriva noastră, deci automat ești pesedist, savonist, mafiot, securist, trumpist ș.a.m.d.”
Predoiu a comparat acest mecanism de atac politic cu practici întâlnite în regimurile totalitare, dar a precizat că nu consideră că întregul USR se comportă în acest fel, ci doar unii dintre membrii partidului.
„E deja stereotip acest mecanism întâlnit în istorie atât la bolșevici, cât și la fasciști: cei care au alte opinii trebuie musai denigrați, ocărâți, anihilați public, îndepărtați din orice poziție ș.a.m.d. Ca să nu fie dubiu, nu afirm că USR este un astfel de partid; nu vreau să comit același păcat al generalizărilor, spun doar că unii dintre parlamentarii lor au un astfel de comportament. Le-am spus-o și în Parlament, acum 2–3 ani, într-un discurs în care le-am și explicat de ce unii dintre ei seamănă cu bolșevicii, cu argumente. E limpede că unii dintre ei au încă sechele de la acel discurs.”
El a precizat că nu toți membrii USR au un astfel de comportament și a relatat că a colaborat recent cu un demnitar al partidului, despre care a avut cuvinte de apreciere. El nu a dezvăluit însă identitatea acestuia.
„Din fericire, nu toți membrii USR au acest reflex de huliganism politic. Am cunoscut recent un excelent specialist și priceput demnitar public, membru USR, cu care, de altfel, am colaborat foarte bine; nu dau numele pentru că intuiesc că i-aș pricinui neplăceri.”
De la ce a pornit disputa dintre Cătălin Predoiu și USR
În aceeași postare, Predoiu a explicat că reacția parlamentarului USR ar fi fost declanșată de criticile sale la adresa unei intervenții publice a liderului partidului, Dominic Fritz, privind influența politică a lui Donald Trump după alegerile midterms.
„Declanșatorul acestui atac a fost, pare-se, faptul că am îndrăznit să atrag atenția asupra unei erori de politică externă (în opinia mea) comise de o postare a dlui Fritz, exact în ziua în care un oficial al Administrației SUA discuta teme importante inclusiv pentru securitatea membrilor USR, cum ar fi prezența unor trupe americane în România.”
Un alt subiect abordat de fostul ministru de Interne este reprezentat de criticile pe care spune că le primește în legătură cu legile justiției. Predoiu a susținut că acestea au fost validate de instituții europene și de forurile judiciare din România și că au contribuit la îndeplinirea unor obiective importante pentru țară, inclusiv ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare și deblocarea dosarului Schengen.
„Capetele de acuzare ale atacurilor USR împotriva mea sunt mereu aceleași: legile justiției, pe care nu știu câți dintre cei care vorbesc despre ele le-au citit, legi certificate de două direcții ale Comisiei Europene, DG JUST și DG REFORM, de Colegiul Comisarilor, deci de întreaga Comisie Europeană, precum și de Comisia LIBE din Parlamentul European, legi care au constituit primul jalon îndeplinit din PNRR, au stat la baza ridicării MCV, care ridicare a permis deblocarea dosarului Schengen. Legi care au adus ceva bun și pentru țară, și pentru cetățeni. Legi care au fost validate în prealabil (prin semnătură) de toate forurile instituționale ale Justiției, inclusiv de către Parchetul General și DNA. Punerea în legătură directă a unor sentințe (poate nedrepte) cu acele legi e pură ignoranță în materie juridică și judiciară. Oricum, o probă de gândire simplistă, binară; justiția, ca subiect, reclamă un echipament mai complex de analiză, pe care detractorul meu de astăzi nu îl posedă. Și, oricum, nu se poate face doar pe un colț de pagină.”
Predoiu vorbește despre cei 18 ani de activitate în serviciul public
Predoiu a răspuns și criticilor referitoare la longevitatea sa în funcții publice, susținând că experiența sa în administrație și politică nu ar trebui interpretată ca un indiciu al unor nereguli. El a invocat cei 18 ani de activitate în serviciul public, dintre care aproximativ 11 ani în funcții de ministru.
„Un alt capăt de acuzare ar fi longevitatea mea în treburile publice. E musai ceva necurat aici, în optica unora sau chiar a multora. Din cauza atâtor exemple de comportament politic incorect, a devenit greu de crezut că îți poți asigura o carieră lungă în politică și administrație făcându-ți pur și simplu treaba și având parte de conjuncturi politice favorabile, demonstrând prin rezultate că poți rezolva situații aparent imposibile. E musai din start că trebuie să fi făcut ceva în neregulă ca să ai parte de continuitate. Prejudecățile sunt, de fapt, semnele lipsei de judecată.”
El a afirmat că, de-a lungul carierei, s-a confruntat cu atacuri și derapaje verbale, despre care spune că i-au influențat modul în care privește disputele politice. El a spus că astfel de manifestări au devenit tot mai prezente în dezbaterea publică.
„Am trecut, în 18 ani de serviciu public, între care aproximativ 11 ani de ministeriate, nu numai prin provocările inedite și complicate aduse de acest serviciu public, dar m-am confruntat și cu nenumărate derapaje intelectuale și de caracter pe care politica le poartă cu ea și ți le pune în față, ca pe un deșeu inevitabil care aduce aminte de versurile lui Arghezi, goluri de rațiune și de educație verbalizate uneori cu cea mai agresivă ură viscerală, nedemnă de persoane care se pretind civilizate și vor să conducă societatea.”
Predoiu a mai spus că, în timp, criticile și atacurile nu l-au determinat să renunțe la activitatea politică, ci, dimpotrivă, l-au motivat să continue. În acest context, el a făcut trimitere la un gând atribuit scriitorului Oscar Wilde.
„Inițial, aceste atacuri m-au uimit, apoi mâhnit: în lumea din care venisem, în care performanța reclamă forța argumentului și eleganță în exprimare și comportament, astfel de lucruri păreau ieșite direct din tomberon. Cu timpul însă, ele m-au întărit și m-au educat; m-am lăsat călăuzit de un gând al lui Oscar Wilde, pe care îl parafrazez: „Chiar și atunci când mergi prin noroi, continuă să privești spre stele.” Și fă-ți treaba, atinge-ți obiectivul! Fiecare astfel de atac a fost pentru mine un impuls de a merge și mai puternic înainte. Lucrurile nu s-au schimbat. Aceasta ar fi vestea proastă pentru detractori, la modul general: nu îndoiți ținta voastră cu jigniri, ci o întăriți. Pentru societate însă, vestea proastă este că astfel de „maniere”, grobianismul, huliganismul verbal politic acaparează zone din ce în ce mai largi de „dezbatere”. Ceea ce este un motiv în plus de a nu abandona. Altă veste proastă pentru detractori.”
Ce spune Predoiu despre influența lui Donald Trump în politica externă
În partea finală a mesajului, fostul ministru a revenit la disputa privind politica externă a Statelor Unite și la descrierea de „lame duck” a președinției lui Donald Trump, făcută de Dominic Fritz. Predoiu a afirmat că viitorul va arăta care dintre opiniile sale și ale lui Dominic Fritz este corectă, dar a susținut că președintele american va continua să urmărească aplicarea propriilor priorități de politică externă.
„Revenind la „mărul discordiei”, dacă am greșit eu sau dl Fritz cu privire la caracterul de „lame duck” al președinției Trump, viitorul va lămuri.
Până atunci, rămân la părerea mea: discuțiile pe care le-am avut și înainte de „midterms”, și după „midterms”, adică multe opinii ale unor operatori din teren, din Congres, partide (inclusiv cel democrat) și Guvernul SUA, sunt în sensul că președintele SUA va apăsa „pedala” pentru a-și marca liniile de politică externă.
Iar eu subliniez acest lucru nici cu bucurie, nici cu tristețe; spun doar că ar trebui să ținem seama și să ne calculăm pașii inteligent, pentru a ne materializa propriile interese românești.”
Ca exemplu al importanței relației cu administrația americană, Predoiu a menționat aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), pe care a descris-o drept un obiectiv strategic pentru țară.
„Un exemplu concret este aderarea României la OCDE, obiectiv strategic pentru țara noastră, în realizarea căruia sprijinul Executivului american are un rol esențial.”
În susținerea poziției sale, Predoiu a făcut trimitere la un articol publicat de Chatham House, care analizează posibilitatea ca Donald Trump să redefinească statutul de președinte aflat în ultima parte a mandatului.
