Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat vineri, la Antena 3 CNN, că România ar putea decide să continue exporturile de oi către țările din afara Uniunii Europene dacă reprezentanții Comisiei Europene nu iau o decizie pentru ridicarea restricțiilor până la finalul anului. De asemenea, acesta a subliniat că România a reușit să includă în noua Politică Agricolă Comună trei măsuri importante de sprijin pentru fermieri, după ce acestea lipseau din forma inițială a regulamentului propus de Comisia Europeană.
În ceea ce privește exporturile de oi, Florin Barbu a precizat că autoritățile române vor avea o nouă discuție cu reprezentanții Comisiei Europene începând cu data de 18 noiembrie, în încercarea de a debloca exporturile.
„Am discutat și cu comisarul pe sănătate, ne ducem planul de vaccinare la bun sfârșit. În maximum două săptămâni o să avem o altă abordare, din 18 noiembrie, o altă discuție pentru a debloca exportul de ovine. Sigur, eu sunt adeptul ca România să ia o decizie și în Guvernul României pe exportul de animale vii și vorbim de ovine. În cazul în care Comisia întârzie sau cumva prelungește această decizie la 31 decembrie către țările terțe, România trebuie să își asume politic exportul de ovine.
Noi discutăm de țări terțe. Uniunea Europeană nu poate reglementa prin regulamente și prin directive comerțul cu țări terțe”, a declarat Florin Barbu, la Antena 3 CNN.
Întrebat dacă România ar putea lua o astfel de decizie chiar și în lipsa acordului Comisiei Europene, Florin Barbu a spus că, în opinia sa, Uniunea Europeană nu poate reglementa prin directive comerțul cu state din afara blocului comunitar.
„Eu, din punctul meu de vedere, și o să am o discuție și cu domnul ministru de la MAE și cu domnul prim-ministru. Eu nu am identificat juridic un act normativ emis de către Comisia Europeană, și vorbim aici de regulament și directive ale Uniunii Europene, prin care să interzică comerțul cu țări terțe
Probleme au fost și cu pesta micilor rumegătoare și în 2023, în 2024 și în 2025. Nu s-a dat interdicție de a exporta către țări terțe”, a încheiat Florin Barbu, ministrul Agriculturii.
Subiectul a fost discutat recent și la Bruxelles, acolo unde Florin Barbu a participat la Conferința Națională AGRI4FUTURE: România - Obiectiv 2035, organizată de Clubul Fermierilor Români.
Ministrul Agriculturii: „S-a aprobat noua Politică Agricolă Comună”
De asemenea, Florin Barbu a vorbit și despre negocierile de la Luxemburg privind noua Politică Agricolă Comună, el explicând că România a reușit să obțină menținerea unor forme de sprijin pentru fermieri.
„Cea mai grea a fost săptămâna trecută, la Luxemburg, unde s-a aprobat noua Politică Agricolă Comună pentru că în Politica Agricolă Comună și în regulamentul propus de Comisia Europeană, ajutoarele naționale tranzitorii nu mai erau incluse pentru fermierii români, atât în vegetal, cât și în zootehnie.
Puteam risca o diminuare cu 200 de euro pe cap de animal la vaca de lapte, vaca de carne, 25 de euro subvenție pe hectarul eligibil la plată în vegetal. Practic, era o distrugere completă a zootehniei din România. Și doi. Partea de investiții. Scoseseră din acest program partea de irigații, infrastructura secundară de irigații prin care dădeam fermierului român 1,5 milioane de euro pentru a-și reabilita infrastructura secundară de irigații.
Iar al treilea lucru, cel mai important pe care îl discutasem încă de când mi-am dat demisia cu un domn comisar, că nu era introdus mecanism de finanțare de creditare din fonduri europene. Toate aceste trei lucruri au fost introduse în această săptămână”, a mai subliniat Florin Barbu.
Întrebat care e motivul pentru care s-a dorit eliminarea ajutoarelor naționale tranzitorii, acesta a răspuns că:
„Vă dați seama că deranjăm un pic. În momentul de față, zootehnia din România a luat o amploare atât în sectorul agricol, dar mai mult de atât și în sectorul de vacă de carne, unde avem cel mai mare efectiv de reproducție la nivelul Uniunii Europene. Mai mult de atât, anul acesta având 830.000 de hectare în sistem irigat la cultura de porumb, România se clasează pe primul loc, cu peste 11 milioane de tone. A depășit și Franța, și Spania, a depășit și Polonia.
Dar să știți că am făcut pași importanți prin dezvoltarea zootehniei, prin dezvoltarea procesării în România și vorbim în sectorul vegetal, dar România produce 40 de milioane de tone de cereale. Credeți-mă că niciodată nu se poate procesa la nivel de 40 de milioane de tone. Deci România va rămâne în continuare exportator de cereale cu țări tradiționale și țări terțe. Dar acum acoperim necesarul de cereale și în Franța, și în Italia, în foarte multe țări din Uniunea Europeană”, a mai explicat Florin Barbu.
Ce spune despre scumpirea alimentelor de anul viitor
De asemenea, întrebat dacă alimentele s-ar putea scumpi anul viitor și dacă plafonarea adaosului comercial ar trebui prelungită, acesta a răspuns că:
„Mi-aș dori foarte mult pe plafonarea comercial ca ANAF-ul să intervină prompt prin niște controale, pentru că acea lege, din ce am văzut în magazinul de retail, din datele pe care le au de la procesatori, nu aplică corect adaosul comercial de 20% peste cheltuielile directe și indirecte, așa cum am stabilit în actul normativ”, a mai explicat acesta.
Ministrul Agriculturii a susținut că unele magazine nu respectă plafonul de 20% și ar aplica adaosuri comerciale mult mai mari. El a dat exemplul prețului laptelui, care ajunge la 8-9 lei pe litru în magazine.
„Exact. Lucrul acesta se face printr-un control. Mai mult de atât, actul normativ prevede pentru procesatori un adaos comercial peste cheltuielile directe și indirecte de 20%. Asta înseamnă un profit net într-o perioadă în care vrei să crești consumul, pentru că România stă pe consum, creșterea economică este pe consum în scădere, din păcate.
În România este în scădere în consum și să știți că afectează foarte mult și procesarea, dar atunci când sunt practici comerciale neloiale, cu adaosuri comerciale de până la 85-100% realizate de către magazine, ar trebui să ne punem niște întrebări și chiar să intervenim acolo unde se fac aceste practici comerciale neloiale.
Sigur că voi purta niște discuții. Nu se poate ca prețul laptelui la poarta fermei să fie 1,5 lei- 1,6 lei, iar la raft iarăși a ajuns la 8-9 lei. Când adaosul comercial este plafonat la 20% și este o practică comercială pe acest lanț de la fermier, procesator și magazin de retail. Trebuie să facem mai multe verificări pe actul normativ”, a mai precizat Florin Barbu.
