CCR a declarat neconstituțională legea pensiilor private. Explicațiile judecătorilor

Curtea Constituțională a României a declarat parțial neconstituțională, cu majoritate de voturi, legea privind plata pensiilor private. Judecătorii CCR au considerat că plata în tranșe a banilor din fondul de pensii private este constituțională, inclusiv prima retragere de maxim 30%. În schimb, spune Curtea, exceptarea bolnavilor de cancer de la această regulă este neconstituțională întrucât este discriminatorie față de pensionarii care suferă de alte afecțiuni. 

ACTUALIZARE: Curtea Constituțională a transmis, într-un comunicat de presă, că a admis cu majoritate de voturi obiecția de neconstituționalitate formulată de deputații AUR și de ICCJ  și a constatat că prevederile art.55 alin.(2) din Legea privind plata pensiilor private sunt neconstituționale. 

Curtea Constituțională precizează că, în același timp, a respins ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate formulată de deputații AUR și de ICCJ  și a constatat că prevederile celorlalte articole din Legea privind plata pensiilor private, precum și legea în ansamblul său, sunt constituționale, în raport de criticile formulate.

CCR precizează că plata unică de 30% din fondul de pensii private, înaintea începerii plăților lunare, „nu reprezintă o nesocotire a dreptului de proprietate privată asupra sumelor reprezentând contribuția la fondul de pensii, nu instituie o discriminare între cei care au beneficiat deja de plata integrală a întregului activ personal acumulat în fondul de pensii și cei care urmează să se supună regulii plății fracționate și nici nu este de natură să încalce principiul neretroactivității legii”. 

Argumentele Curții: 

• dispozițiile în virtutea cărora membrul fondului de plată a pensiei nu poate încasa ca plată unică decât 30% din activul personal nu aduc atingere dreptului de proprietate privată, legea criticată influențând doar modalitatea de plată;
• reglementarea eliberării sumelor în mod fracționat și cu periodicitate lunară derivă din specificul noțiunii de pensie, care, prin ipoteză, presupune prestații succesive, întinse, de obicei, pe toată durata vieții. În cazul legii în discuție, durata de plată este, ca regulă, de minimum 8 ani;
• o plată efectuată integral, uno ictu, ar contrazice însăși ideea de pensie, care este menită a reprezenta o sursă constantă de venit, de care titularul să beneficieze periodic, un timp cât mai îndelungat, ca o fructificare a efortului pe care, în timpul vieții active, l-a depus prin muncă remunerată, și care să îi asigure, și după acest moment, veniturile necesare traiului zilnic; 
• modalitatea de plată instituită prin legea criticată răspunde și cerințelor referitoare la existența unui scop legitim al reglementării, adecvare, necesitate și asigurarea unui just echilibru între interesele concrete pentru a fi corespunzătoare scopului urmărit;
• nu este nesocotit nici principiul neretroactivității legilor, Curtea constatând că legea criticată nu afectează validitatea contractelor anterioare, ci reglementează o etapă ulterioară, și anume plata pensiei;
• în ceea ce privește criticile referitoare la pretinsa lipsă de precizie, claritate și previzibilitate a unora dintre prevederile Legii privind plata pensiilor private, Curtea a constatat că nu poate fi reținută, dispozițiile criticate întrunind exigențele de calitate rezultate prin principiul legalității consacrat de art.1 alin.(5) din Constituție;

---

Astfel, judecătorii CCR au admis contestațiile formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și de partidul AUR, după ce actul normativ adoptat de Parlament în luna octombrie.

Potrivit surselor Antena 3 CNN, a fost declarat neconstituțional aticolul care le dădea dreptul doar pacienților oncologici de a-și retrage toți banii, într-o singură tranșă.

Judecătorii CCR au considerat că excepția este discriminatorie față de alți bolnavi, care suferă de alte afecțiuni. Ori au toți bolnavii acest drept, ori niciunul, a considerat Curtea, au spus sursele citate. 

Anterior, CCR a amânat de două ori pronunțarea pe cele două sesizări menționate. 

---Știrea inițială---

Curtea Constituţională a României (CCR) discută, marţi, sesizările Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi AUR în legătură cu legea privind plata pensiilor private, transmite Agerpres. Actul normativ a trecut în luna octombrie de Parlament și prevede că persoanele care optează să retragă banii din Pilonul 2 vor primi inițial doar 30% din sumă și restul – eșalonat pe opt ani. În prezent, românii își pot retrage integral banii când intră la pensie. 

Imediat după adoptarea legii de către Parlament, judecătorii ICCJ au decis să sesizeze CCR în legătură cu proiectul de lege privind plata pensiilor private din piloanele II şi III.

Potrivit magistraţilor, cetăţenii au dreptul să aibă o lege clară, previzibilă şi predictibilă cu privire la drepturile lor la pensie şi este în interesul societăţii ca legea să fie examinată de Curtea Constituţională înainte de promulgare, iar în măsura în care se vor impune corecţii, acestea să fie făcute înainte să genereze efecte în masă.

Magistraţii susţin că din examinarea prevederilor acestei legi se ajunge la concluzia că nu sunt respectate criteriile de accesibilitate, claritate, precizie şi previzibilitate şi nici principiile legalităţii şi proporţionalităţii în reglementarea infracţiunilor şi contravenţiilor prevăzute de legea adoptată în Parlament.

„În lipsa unui scop clar definit, al unei compensații adecvate pentru aceste limitări, ingerința devine o privare a dreptului de proprietate nejustificat, echivalând cu expropriere indirectă”, se arată în argumentația instanței supreme.

Legea, contestată la CCR și de AUR

De asemenea, și AUR a sesizat instanţa constituţională în legătură cu actul normativ, susţinând că „Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din pilonul II şi III”. 

„În forma actuală a proiectului legislativ, cei care sunt adevăraţii beneficiari ai modificărilor sunt, în primul rând, administratorii fondurilor, care vor încasa comisioane de 0,21% - 0,27%, câştigând cât mai mulţi bani dacă aceştia rămân cât mai mult timp în conturi.

Iar, în al doilea rând, principalul câştigător este statul român, care a găsit un colac de salvare pentru un sistem care se împrumută constant, fără limite, la dobânzi uriaşe”, susţinea AUR într-un comunicat de presă. 

Ce prevede legea

Proiectul a fost adoptat la jumătatea lunii octombrie de Parlament şi prevede că persoanele care optează să retragă banii din Pilonul II - pilonul obligatoriu administrat privat - vor primi iniţial doar 30% din sumă, iar restul va fi eşalonat pe opt ani. 

Prin excepţie, bolnavii cu afecţiuni oncologice pot beneficia de toată suma printr-o singură retragere. 

Totodată, pot primi toată suma, sub formă de plată unică, persoanele care au un fond mai mic decât contravaloarea a 12 indemnizaţii sociale lunare.