Reprezentanţii PSD şi PNL susţin în cererea de revocare din funcţie a preşedintelui Senatului, Vasile Blaga, că acesta nu ar fi dovedit imparţialitatea la care era obligat, având o acţiune discreţionară, dar şi faptul că acesta nu mai beneficiază de sprijinul majorităţii senatorilor.
În adresa în care solicită revocarea din funcţie a lui Blaga, USL invocă deciziile Curţii Constituţionale, prin care s-a "statuat că preşedintele Senatului, în exercitarea funcţiei, trebuie să fie neutru din punct de vedere politic, întrucât acesta nu poate reprezenta poziţia politică şi interesele unui partid politic, ci reprezintă Senatul în integralitatea sa", informează Mediafax.
"De asemenea, prin aceeaşi jurisprudenţă, Curtea Constituţională consideră că statutul preşedintelui Senatului, distinct de statutul celorlalţi membri ai Biroului Permanent, implică un plus de exigenţă în ceea ce priveşte actele care privesc acest statut, iar posibilitatea unui partid politic de a dispune în mod exclusiv, şi în orice condiţii, cu privire la această instituţie, pe tot parcursul mandatului unei Camere a Parlamentului nu este compatibilă cu această exigenţă", mai susţin reprezentanţii USL în document.
"Faţă de aceste considerente, majoritatea senatorilor opinează că, datorită contextului actual, preşedintele Senatului, domnul senator Vasile Blaga, a abdicat de la acest rol constituţional, utilizând instituţia preşedintelui Senatului în scopul realizării exclusive a obiectivelor impuse de partidul politic din care face parte", se mai precizează în document.
"Lipsa susţinerii de către o majoritate în Senat a determinat o acţiune discreţionară din partea acestuia. În acest context, considerăm că încetarea exercitării funcţiei de preşedinte al Senatului de către domnul senator Vasile Blaga este o consecinţă juridică a unor negocieri politice, compuneri şi recompuneri de forţe politice", se mai arată în solicirarea de revocare din funcţie depusă de USL.
Ce prevede legea în acest caz
Potrivit Deciziei 601 din 14 noiembrie 2005 a Curţii Constituţionale, votul acordat preşedintelui unei Camere este un vot politic care nu poate fi anulat decât în cazul în care grupul care l-a propus cere revocarea politică a acestuia sau, în cazul unei revocări ca sancţiune, când acest grup sau o altă componentă a Camerei solicită înlocuirea din funcţie a preşedintelui pentru săvârşirea unor fapte care atrag răspunderea sa juridică.
Conform Regulamentului Senatului, propunerea de revocare se face în scris, sub semnătura iniţiatorilor, o singură dată într-o sesiune. Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent care analizează, în prima sa şedinţă, îndeplinirea condiţiilor şi decide, prin vot, introducerea acesteia în proiectul de ordine de zi a următoarei şedinţe de plen.
Preşedintele Senatului căruia i s-a cerut revocarea nu poate conduce şedinţa Biroului permanent sau pe cea de plen în care se discută revocarea sa, el urmând să fie înlocuit de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de Biroul permanent.
Constituţia prevede că, "dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor".
Biroul permanent al Senatului a decis, marţi, în urma solicitării USL, revocarea lui Vasile Blaga din funcţia de preşedinte al Senatului.
Grupurile PSD şi PNL au solicitat, marţi, în plenul Senatului, revocarea din funcţie a preşedintelui Senatului, Vasile Blaga.
În replică, şeful Senatului a spus că nu va fi ce acord cu o sesiune extraordinară pe această temă, întrucât solicitarea nu este legală.
Citeşte şi Vasile Blaga: USL pregăteşte o lovitură de stat
