Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a anunțat, marți, după întâlnirea de la Guvern cu premierului Ilie Bolojan, că până la finalul lunii noiembrie, Comisia Europeană va lua o decizie în ceea ce privește suspendarea fondurilor europene pentru țara noastră. La rândul său, prim-ministrul a anunțat că în luna noiembrie vor fi adoptate noi măsuri fiscal-bugetare pentru respectarea țintei de deficit de 6% în 2026. Prim-ministrul nu a oferit detalii exacte despre aceste măsuri, dar a precizat că este vorba despre reduceri de cheltuieli, majorarea încasării veniturilor și eșalonarea investițiilor aflate în derulare din bugetele naționale.
Oficialul european a precizat că pentru a ne încadra în ținta de deficit de 8,4% pentru anul 2025 este important să fie „menținut cursul”.
„Comisia Europeană va evalua progresele României până la finalul lunii noiembrie. Dacă evaluarea Comisiei este pozitivă, acest lucru va permite Comisiei să oprească procesul de condiții macroeconomice și să evite suspendarea fondurilor europene”, a mai spus Valdis Dombrovskis.
„Anul trecut, deficitul a urcat la 9,3% din PIB, un nivel care nu este sustenabil și care este cel mai mare din întreaga Uniune Europeană”, a menționat Valdis Dombrovskis.
Avertismentul Comisiei Europene
Comisarul european Valdis Dombrovskis a spus că a lucrat îndeaproape cu Guvernul României pentru a corecta deficitul excesiv.
Oficialul european a precizat că amploarea și natura măsurilor luate „corespund pe deplin cu eforturile de a face ca România să reintre în linie, dar încă ne așteptăm ca deficitul bugetar să fie de 8,4%”.
Dombrovokis a mai spus „este esențial să fie luate măsuri curajoase ca să corecteze această situație și să reducă vulnerabilitățile României”.
Valdis Dombrovskis a adăugat că este important ca ținta de deficit pentru 2026 să fie respectată pentru a se asigura stabilitatea financiară la care s-a ajuns și pentru a corecta până în 2030 deficitul excesiv conform planurilor.
Ilie Bolojan anunță noi măsuri de reducere a cheltuielilor
La rândul său, Ilie Bolojan a spus, în declarație de presă la Palatul Victoria, că lunile noiembrie și decembrie vor fi „hotărâtoare” pentru bugetul pentru anul 2026.
„Pe de-o parte, în decembrie ar trebui să avm pregătită legea bugetului care va cuprinde ținta de deficit și principalele elemente care țin de bugetul pentru anul viitor, iar în noiembrie e necesar să adoptăm un pachet de măsuri care să permită, ca odată cuprinse în legea bugetului, să avem efectele de stabilizare și în cursul anului viitor”, a spus prim-ministrul.
Astfel, premierul a anunțat că Guvernul va adopta un nou pachet de măsuri fiscal-bugetare în luna noiembrie.
„Prin urmare, ne propunem să luăm măsuri în noiembrie pentru reducerea cheltuielor, încasarea veniturilor și prioritizarea și eșalonarea investițiilor din bugetele naționale în așa fel încât să găsim o formă de echilibru în bugetul național pe 2026”, a spus Ilie Bolojan.
Prim-ministrul a precizat că anul viitor ținta de deficit trebuie să se apropie de 6%. Pentru 2025, Guvernul Bolojan a renegociat ținta inițială de deficit de 7% la 8,4%, un obiectiv dificil de atins.
„Tinta de deficit pentru anul viitor trebuie să se apropie de 6%. Pentru asta măsurile pe care le vom adopta în luna noiembrie în pregătirea bugetului vor fi determinante și Guvernul își propune să adopte aceste măsuri ca să menținem capacitatea țării noastre de a avea acces pe piețe, o stabilitate economică care din a doua jumătate a anului să își arate rezultatele și să putem trece peste această perioadă dificilă”, a spus premierul.
Ilie Bolojan a atras atenția că la întâlnirea de la jumătatea lunii noiembrie a Consiliului ECOFIN, vor fi analizate atât progresul înregistrat de România în reducerea deficitului, cât și renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Doar după ce Consiliul aprobă noii termeni, țara noastră poate depune cererile de plată.
„Pe ordinea de zi a Consiliului ECOFIN va fi o evaluare a modului în care am gestionat acest deficit excesiv și ne bazăm ca în baza (sic!) măsurilor luate Comisia să ne susțină și să recunoască acest lucru.
De asemenea, va fi și un alt subiect important, PNRR, care odată aprobat și în ECOFIN, ne permit să depunem cererile de plată în așa fel încât să putem încasa granturile europene pentru a asigura continuarea investițiilor.
Această formă revizuită ne va permite să continuăm investițiile importante pe care România la are în infrastructură, construcții de spitale, reabilitări de școli”, a spus prim-ministrul.
Aproximativ 10 miliarde de dolari va avea România la dispoziție pentru investiții până în august 2026 prin PNRR. „Ne vom focaliza pe lucrări, pe respectarea jaloanelor și mulțumesc Comisiei pentru tot sprijinul acordat până acum”, a spus Ilie Bolojan.
Ținta de 8,4% deficit, „o misiune aproape imposibilă”
Guvernul a cheltuit cu aproape 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat în primele 9 luni ale anului, iar deficitul bugetar se apropie de 6% din PIB. Deşi taxele au crescut, cheltuielile cu salariile şi plăţile pentru dobânzi au fost extrem de mari.
Dacă statul a încasat, în 2025, mai mulţi bani de pe urma acestor creşteri de taxe, a avut şi cheltuieli mai mari, în total de peste 472 de miliarde de lei, din care au însemnat:
- cheltuieli cu personalul: peste 119 miliarde de lei
- dobânzi: 26 de miliarde de lei
- deficit bugetar: 5,47% din PIB
De altfel, Ilie Bolojan a spus că deși dobânzile României au mai scăzut, țara noastră în continuare se împrumută la dobânzi mai mari decât vecinii și, mai grav, este și dependentă de aceste împrumuturi. În lipsa lor, nu ar fi bani pentru salarii, potrivit premierului.
„Creditele pe care le ia România într-un an sunt de 30 de miliarde de euro, adică 150 de miliarde de lei – atât este şi valoarea tuturor salariilor din sectorul public. Deci, dacă anul viitor, să spunem, România n-ar mai lua niciun fel de împrumut, în cursul lui 2026 nu-şi poate plăti niciun salariu. Atât de serioasă este situaţia", a declarat Bolojan la Antena 3 CNN.
Economiștii avertizează că ținta de deficit de 8,4%, renegociată de țara noastră cu Comisia Europeană, este „o misiune aproape imposibilă”.
„Ar fi loc să ne încadrăm, dar pentru asta trebuie să tai din cheltuielile astea cu investiții, mai ales din PNDL și Anghel Saligny, unde se construiesc stadioane de 100 de milioane de euro în 2025, în condițiile în care noi nu am avut bani să indexăm alocațiile copiilor. Mi se pare o misiune aproape imposibilă”, a spus analistul financiar Adrian Negrescu la Antena 3 CNN.
Economiștii atrag atenția și că în programul de guvernare, Executivul și-a asumat o împărțire a poverii măsurilor fiscal-bugetare între sectorul privat și cel public, iar până acum cei afectați de măsurile de austeritate au fost cei din mediul privat.
„Eu am calculat, impactul analizat al planului de guvernare este de 100 de miliarde de lei, cam 50 de miliarde sectorul privat, 50 de miliarde sectorul public. Deja sectorul privat a contribuit prin creșteri de taxe, avem TVA majorat la 21%, creșteri de accize, creșteri de impozit pe divident și așa mai departe.
Următoarele pachete, în special 3 și 4 trebuie să se concentreze asupra sectorului public. Dacă se întâmplă aceste pachete se transmite un mesaj foarte credibil sectorului privat că toată lumea plătește și că se face și reformă și tăiere de cheltuieli la sectorul public”, a spus economistul Iancu Guda.
Nici ținta de deficit pentru 2026 nu este una realistă, cred experții.
Analiștii financiari sunt de părere că, în lipsa reformei administrației publice, fără noi majorări de taxe, Guvernul Bolojan nu va reuși să se încadreze nici în ținta de deficit pentru anul acesta, nici în cea pentru anul viitor.
„Ne așteptăm ca sumele colectate să nu fie suficiente pentru a închide un buget pentru anul 2026 cu un deficit de 6,4, 6,5% cât ar aștepta Uniunea Europeană.
Nivelul de ajustare ar fi unul foarte mare pe care ar trebui să îl facă Guvernul. Văzând că toate aceste măsuri pe partea de cheltuieli întârzie e de așteptat ca până la urmă soluția să vină tot din zona de taxe”, a avertizat Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali la Antena 3 CNN.
România este în continuare statul membru UE cu cel mai mare deficit. Alte ţări cu o pondere ridicată în PIB a deficitului în trimestrul doi din acest an sunt: Polonia (8,5%), Franţa (5,4%), Belgia (4,9%) şi Austria (4,5%).
Ştiri video recomandate
