Şeful statului adaugă că rotativa trebuie să se desfăşoare repede şi corect şi va începe vineri, când premierul Nicolae Ciucă îşi va depune mandatul.
Aceasta se va termina pe 30 mai, când noul guvern va fi învestit în funcţie, a mai precizat preşedintele.
Legat de calendarul inițial al rotativei guvernamentale, Iohannis a spus că poate fi respectat. "Vineri ar începe procedura și, în varianta optimală, s-ar putea încheia pe 30 mai".
"După părerea mea calendarul inițial al rotației poate fi respectat. Vineri ar începe procedura și în varianta optimală ea s-ar putea încheia pe 30 mai", a spus președintele.
Klaus Iohannis a fost întrebat despre suspendarea negocierilor pentru formarea noului guvern până la rezolvarea grevei din educație și dacă în aceste condiții poate fi respectat calendarul din protocolul și rocada guvernamentală poate avea loc.
"Nu există nicio sincopă în discuții și, sigur, greva din învățământ este o problemă foarte serioasă și sunt foarte bucuros că, în afară de faptul că legile educației au fost adoptate în Parlament - chestiune care este notabilă, în sensul că de multă vreme legi ale Educației nu mai fost adoptate în procedură ordinară în
Parlamentul României - în afară de acestea, solicitările profesorilor sunt, în bună parte, ușor de înțeles.
Coaliția evident că este în situația să negocieze ceva și mă bucură foarte mult că aceste negocieri se poartă real, în format de coaliție. Au existat mai multe întâlniri și speranța mea este să se termine amiabil", a spus președintele.
Iohannis a adăugat că promisiunile făcute la aceste negocieri vor fi onorate indiferent de mersul negocierilor: "ce a promis guvernul că este posibil, va face".
Pe de altă parte, a afirmat Klaus Iohannis, este greu de imaginat că toate solicitările vor fi satisfăcute "de azi pe mâine", dar "chestiunea rămâne în atenția coaliției și există această promisiune fermă de a lucra pe legea salarizării unice, care sigur că va veni cu soluții pozitive și pentru angajații din educație".
Klaus Iohannis, despre securitatea Mării Negre: "Suntem puternici și putem să asigurăm securitatea"
România, Germania și ceilalți aliați din cadrul NATO pot asigura securitatea țărilor lor, a spus președintele Klaus Iohannis, după discuția cu președintele Republicii Federale Germania, Frank-Walter Steinmeier, în cadrul căreia s-a vorbit și despre securitatea Mării Negre.
"Avem un dialog politic consistent în plan bilateral și european, o cooperare economică solidă și legături interumane puternice, datorită comunității românești din Germania și minorității germane din România.
Așa cum am mai spus, aceste comunități reprezintă puntea vie de legătură dintre societățile noastre, iar contribuția lor la dezvoltarea relației româno-germane este extrem de importantă în plan cultural, social, economic și nu numai.
Germania este, de mulți ani, primul partener comercial al României, anul trecut înregistrând schimburi bilaterale de peste 40 de miliarde de euro.
Peste 25.000 de companii cu participație germană și peste 5,5 miliarde de euro aport de capital social fac din Germania al doilea mare investitor în economia românească.
Salut faptul că domnul președinte Steinmeier este însoțit în România și de o delegație de oameni de afaceri și mă bucur că vor aborda împreună cu autoritățile române noi proiecte de dezvoltare a cooperării economice și sectoriale româno-germane, adaptate nu numai realității geopolitice actuale, dar și celei a economiei viitorului, marcate de transformarea digitală și de tranziția verde", a declarat Klaus Iohannis.
Președintele a dorit să reconfirme, alături de Steinmeier, interesul comun pentru intensificarea relațiilor excelente dintre cele două țări, atât la nivel bilateral, cât și în cadrul Uniunii Europene și al NATO.
"Numai împreună vom putea să întărim unitatea europeană în aceste vremuri tulburi, marcate de agresiunea rusă din Ucraina, de schimbări geopolitice și de urmările multiplelor crize din anii trecuți".
"Am analizat astăzi, împreună cu domnul președinte Steinmeier, situația de securitate din regiunea Mării Negre.
Am evaluat amenințările și am concluzionat că împreună - România, Germania și ceilalți aliați din cadrul NATO - suntem puternici și putem să asigurăm securitatea țărilor noastre. I-am mulțumit, în acest context, domnului Președinte pentru susținerea de către Germania a consolidării Flancului Estic al NATO și pentru participarea la structurile aliate din România.
Am stabilit să intensificăm colaborarea noastră în cadrul Uniunii Europene și al NATO, pentru a face față provocărilor actuale, nu numai celor în materie de securitate, dar și celor în plan economic și social.
În cadrul dialogului nostru am evidențiat sprijinul multidimensional acordat Ucrainei de cele două state și am discutat, totodată, dificultățile majore cu care se confruntă, în prezent, Republica Moldova, în contextul războiului.
Împărtășim viziuni similare cu privire la necesitatea mobilizării de sprijin activ și puternic pentru Chișinău, inclusiv la nivelul Uniunii Europene, pentru a consolida reziliența acestei țări în fața provocărilor complexe cu care se confruntă", a adăugat Iohannis.
Iohannis, după ce România a fost obligată să recunoască familiile homosexuale: "O temă complicată"
Decizia CEDO, care obligă România să recunoască familiile homosexuale, este "o temă complicată pentru România, însă e o temă de care trebuie să se ocupe Parlamentul", a mai spus președintele.
"În privința deciziei de la CEDO e o temă complicată pentru România, însă e o temă de care trebuie să se ocupe Parlamentul.
Sunt convins că se vor găsi formate în care această temă va fi dezbătută cu multă responsabilitate în Parlament și într-un timp rezonabil cred că se vor găsi cele mai bune soluții", a precizat şeful statului.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a admis plângerea Asociației Accept și a altor 14 persoane, împotriva statului român, privind încălcarea art. 8 din Convenția CEDO privind "dreptul la respectarea vieții private şi de familie" în cazul familiilor homosexuale.
