"Solicit Comisiei Europene, în special doamnei Președinte Ursula von der Leyen, alocarea de urgență a unor fonduri publice consistente pentru activitatea de consultanță prealabilă și, ulterior, pentru activitatea de prindere în viu a țânțarilor și a căpușelor din București.
Am aflat în ultimele luni că Homo Europeaus Slava Ucrainiae este cel mai eficient insecticid, apt să îi calmeze chiar și durerile la bască ale primarului general al Capitalei (ba chiar să îi prezerve și coafura afro-style).
Întrucât greierii și carcalacii de făină au fost declarați comestibili anul trecut, iar noi nu prea mai avem așa ceva în București (e beton mult, e făină puțină), consider că putem contribui masiv atât la combaterea foametei programate pentru toamnă, cât și la reducerea amprentei de carbon (care e enormă când lumea mănâncă porc, vită și pui, ceea ce duce la meteorism și flatulență grave).
Nu mai suntem noi grânarul Europei, e adevărat, dar avem rezerve de țânțari comestibili și căpușe masticabile suficiente pentru a da de păpică la toată lumea bună oiropeană pe o sută de ani de acum încolo.
Nu se mai poate sta în acest blocaj, deci ne trebuie finanțare, ce naiba.
Dați share, ca să fie treaba cunoscută la nivel pan-european", scrie avocatul Gheorghe Piperea pe pagina sa se socializare.
Conform Planului Unitar de Acţiune, aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pentru anul 2022 sunt prevăzute 7 tratamente de combatere a larvelor de țânțari. Tratamentele se desfășoară lunar", a transmis Primăria Capitalei, într-un comunicat de presă.
Substanţa biocidă folosită pentru combaterea larvelor de ţânţari este VECTOBAC, aprobată de Ministerul Sănătăţii şi nu pune în pericol fauna şi flora de pe malurile lacurilor.
Tratamentele de combatere a larvelor de ţânţari se realizează în intervalul orar 07:00 – 15:00
Când devin periculoase ciupiturile de țânțari și căpușe. Medic: "Acesta este semnul că se agravează!”
A venit sezonul cald și, odată cu el, și sezonul insectelor. Părinții trebuie să dea o atenție deosebită ciupiturilor, pentru că unele dintre acestea pot pune viața în pericol, spun medicii.
”Unele ciupituri sunt banale, dar neplăcute și pentru copil, și pentru părinte, altele pot avea un potențial periculos destul de mare. Cele mai frecvente sunt ciupiturile de țânțari, iar sezonul este deja început. Aceștia ciupesc de obicei seara, pe zonele expuse.
Ciupitura începe să ne deranjeze cam la 1-2 minute după ce s-a produs, deci deja este prea târziu, căci nu mai avem cum să îndepărtăm insecta de acolo și arată ca o umflătură mică, roșie, și este foarte pruriginoasă. Pe copil îl mănâncă și vrea să se scarpine.
Multe dintre ciupiturile de insecte dau acest efect, iar la copil problema principală cu scărpinatul este că mânuțele lor nu sunt întotdeauna curate, iar un scărpinat foarte agresiv poate produce răni care se suprainfectează cu microbii de sub unghii”, a explicat medicul pediatru Ilinca Tranulis la Antena 1, citat de DCMedical.
Mușcătura de căpușă, potențial periculoasă
Atunci când vorbim despre căpușe, lucrurile se complică. Pentru că acestea pot transmite boli periculoase.
”Căpușele trăiesc în iarba, de obicei, mai mare, motiv pentru care este necesar să ne protejăm. Copilul să poarte încălțări, șosete și eventual o substanță repelentă care nu îi place insectei și se ferește de copilul care miroase a DEET, substanța repelentă folosită cel mai frecvent, sau substanțe din plante, cum este eucaliptul de lămâie, aplicate pe pielea expusă”, a mai spus dr. Tranulis.
