Patru angajaţi şi două firme, printre care şi Distrigaz, au fost trimişi, miercuri, în judecată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti pentru distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru, în dosarul exploziei blocului din Rahova, în care patru persoane au murit, scrie Agerpres.
Este vorba despre doi angajaţi de la Distrigaz, instalatori de reţele, care au acţionat în calitate de agenţi de intervenţie de urgenţă, precum şi doi angajaţi (instalatori) ai firmei Amproperty Construct SRL din Bucureşti.
Cele două firme trimise în judecată sunt Distrigaz, operatorul sistemului de distribuţie a gazelor naturale din zonă şi Amproperty Construct SRL, operator economic autorizat de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pentru verificarea şi revizia tehnică a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale.
Iniţial, în timpul anchetei, au fost arestate trei persoane: Mihai Burcea, Andrei Robert Soare şi George Daniel Costache, unul fiind angajat al Distrigaz, iar ceilalţi angajaţi ai firmei Amproperty Construct SRL din Bucureşti.
Ulterior, aceştia au fost eliberaţi, iar în prezent se află sub control judiciar.
În cauză, 297 de persoane fizice şi juridice s-au constituit părţi civile, fiind desemnaţi patru avocaţi din oficiu, în calitate de reprezentanţi comuni ai unor grupuri de persoane vătămate şi părţi civile.
Pentru recuperarea prejudiciilor, procurorii au pus sechestru pe bunurilor mobile şi imobile ale persoanelor şi firmelor trimise în judecată, până la concurenţa sumelor de 68.095.536 de euro şi 6.547.076 lei, reprezentând valoarea probabilă actualizată a pagubei.
În executarea acestor măsuri, a fost aplicat efectiv sechestru asigurător pe sediul Distrigaz, alcătuit dintr-un teren intravilan în suprafaţă de 15.306 mp şi nouă construcţii, precum şi bunuri ale unuia dintre agenţii de intervenţie de urgenţă.
Valoarea estimată a bunurilor sechestrate depăşeşte 68 de milioane de euro.
În dimineaţa zilei de 17 octombrie 2025, la scara 2 a blocului 32 din str. Vicina nr. 3, Sector 5, a avut loc o explozie, soldată cu decesul a patru persoane, rănirea a opt persoane şi distrugerea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a 54 de apartamente, precum şi distrugerea sau degradarea a 45 de autoturisme.
De asemenea, au fost deteriorate alte 96 de apartamente din scările învecinate blocului afectat de explozie.
Potrivit unui comunicat al Parchetului, în actul de sesizare a instanţei s-a reţinut, în esenţă, că cei patru angajaţi şi cele două firme, prin contribuţii culpabile distincte, după manifestarea unei scăpări de gaze provenite din sistemul de distribuţie, nu au asigurat adoptarea măsurilor necesare identificării naturii defectului, localizării şi izolării sursei şi împiedicării migrării şi acumulării gazelor în imobil.
În toate cele şase situaţii, rezultatul a fost produs prin omisiunea îndeplinirii unor obligaţii de intervenţie şi de siguranţă, starea de pericol fiind astfel menţinută până la producerea exploziei.
Potrivit probelor administrate, în data de 16 octombrie 2025, aproximativ între orele 06:15 şi 07:00, efectele electrice şi termice ale unor defecte produse la cablurile electrice subterane au determinat încălzirea şi perforarea, în două puncte, a conductei subterane de polietilenă care alimenta cu gaze naturale blocul 32, amplasată între blocurile 32 şi 33.
Gazele eliberate în sol au pătruns în canalul termic subteran, au migrat prin acesta către subsolul blocului 32, scara 2, şi s-au propagat vertical prin puţul liftului şi prin celelalte goluri şi canalizaţii tehnice ale construcţiei. Acumularea progresivă a gazelor, îndeosebi la nivelurile superioare ale imobilului, a determinat formarea unui amestec exploziv gaz-aer, care s-a aprins în data de 17 octombrie 2025, la ora 09:08, la nivelul etajelor 5 şi 6.
Explozia s-a iniţiat într-un apartament de la etajul 5, iar sursa cea mai probabilă de aprindere a fost o scânteie produsă la acţionarea unui întrerupător electric.
„Oprirea alimentării cu gaze a instalaţiei de utilizare a imobilului nu a întrerupt scurgerea, întrucât sursa acesteia se afla în amonte, la conducta subterană avariată, componentă a sistemului de distribuţie, ceea ce explică persistenţa manifestărilor în imobil inclusiv după oprirea alimentării. Explozia a provocat decesul a patru persoane şi vătămarea corporală a altor opt persoane. Imobilul a fost distrus şi degradat, toate cele 54 de apartamente ale scării fiind aduse în stare de neîntrebuinţare. Totodată, au fost deteriorate 96 de imobile învecinate şi au fost distruse sau deteriorate 45 de autoturisme aflate în proximitate”, explică procurorii.
În privinţa operatorului sistemului de distribuţie, Distrigaz, art. 138 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 123/2012 a energiei electrice şi a gazelor naturale instituie obligaţia de a opera, întreţine şi repara sistemul de distribuţie în condiţii de siguranţă. Normele tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, aprobate prin Ordinul preşedintelui ANRE nr.89/2018, precum şi procedurile interne de intervenţie în caz de urgenţă impun, în cazul unei sesizări privind scăpări de gaze, două operaţiuni distincte: identificarea naturii defectului, respectiv stabilirea faptului că gazele provin din sistemul de distribuţie, iar nu din instalaţia de utilizare, şi localizarea concretă a porţiunii avariate, în vederea izolării acesteia.
Parchetul spune că, în intervalul cuprins între data de 16 octombrie 2025, ora 07:08, şi data de 17 octombrie 2025, ora 09:08, Distrigaz a fost sesizat în şapte rânduri cu privire la mirosul de gaz la cele două blocuri învecinate.
Procurorii au reţinut în sarcina Distrigaz deficienţe în modul în care serviciul său de urgenţă a fost desfăşurat, coordonat şi închis, constând în:
- necontinuarea intervenţiilor iniţiale, efectuate de câte un singur agent, prin mobilizarea echipei de intervenţie şi a resurselor necesare localizării şi securizării defectului;
- neasigurarea controlului în ordinea şi în zonele obligatorii, respectiv mai întâi asupra reţelei de distribuţie, a căminelor celorlalte utilităţi şi a subsolurilor imobilelor învecinate, apoi asupra echipamentelor de reglare şi măsurare şi numai ulterior asupra instalaţiei de utilizare;
- închiderea incidentelor fără o fundamentare tehnică verificabilă şi fără clarificarea rezultatelor măsurătorilor efectuate;
- încetarea măsurilor operative şi părăsirea zonei înainte de localizarea defectului şi de eliminarea totală a gazelor din imobil;
- necorelarea sesizărilor succesive din aceeaşi zonă într-o evaluare unitară, care ar fi impus reconsiderarea concluziilor anterioare, inclusiv în raport cu reapariţia mirosului după oprirea şi sigilarea alimentării.
În cazul primului agent de intervenţie de urgenţă, în vârstă de 54 de ani, procurorii au avut în vedere că, potrivit procedurilor de intervenţie, acestuia îi revenea obligaţia de a identifica tipul defectului, prin verificarea, în această ordine, a reţelei de distribuţie, a echipamentelor de reglare şi măsurare şi, ulterior, a instalaţiei de utilizare, de a transmite complet informaţiile către persoanele cu atribuţii de coordonare şi de a continua activitatea până la predarea amplasamentului către echipa de intervenţie. Inculpatul a intervenit în data de 16 octombrie 2025, între orele 07:54 şi 09:19, la blocul în care s-a produs ulterior explozia.
Acestuia i se impută că a efectuat verificări incomplete, fără examinarea efectivă a subsolului şi fără controlul reţelei de distribuţie în zonele prevăzute de procedură, deşi existau indicii privind prezenţa metanului, şi că a orientat evaluarea incidentului către o altă sursă, inclusiv către monoxidul de carbon, gaz incolor şi inodor, care nu putea explica mirosul reclamat.
Totodată, el nu a comunicat corespunzător constatările şi persistenţa manifestărilor după oprirea alimentării, nu a solicitat continuarea intervenţiei cu resurse adecvate şi a limitat intervenţia la întreruperea şi sigilarea alimentării instalaţiei de utilizare, părăsind locul fără ca defectul din sistemul de distribuţie să fie identificat şi pus în siguranţă.
Al doilea agent de intervenţie de urgenţă, în vârstă de 31 de ani, a intervenit de două ori la blocul învecinat, în data de 16 octombrie 2025, între orele 13:39 şi 14:12, şi în data de 17 octombrie 2025, între orele 01:07 şi 01:40. La prima intervenţie a închis şi sigilat alimentarea imobilului, fără să verifice reţeaua de distribuţie, căminele celorlalte utilităţi şi subsolurile imobilelor învecinate. La a doua intervenţie, după mai mult de 11 ore, deşi mirosul de gaz şi alarmele reapăruseră după oprirea alimentării dispuse chiar de el, iar măsurătorile indicau prezenţa metanului, inculpatul a apreciat că incidentul nu se confirmă şi nu a iniţiat continuarea şi extinderea verificărilor şi nici măsurile necesare identificării şi izolării sursei.
Răspunderea celui de-al doilea agent a fost reţinută deşi explozia s-a produs la blocul învecinat, întrucât procurorii au stabilit că manifestările de la ambele imobile proveneau din aceeaşi sursă, respectiv din conducta subterană avariată care alimenta blocul 32 şi care a rămas sub presiune. Gazele scăpate din această conductă au migrat prin sol şi prin infrastructura subterană atât către blocul 32, cât şi, în mai mică măsură, către blocul 33.
„Închiderea alimentării blocului 33 nu putea, aşadar, să oprească scurgerea. Tocmai pentru astfel de situaţii, procedurile de intervenţie impun verificarea reţelei de distribuţie, a căminelor celorlalte utilităţi şi a subsolurilor imobilelor învecinate, inclusiv ale blocului 32. O verificare completă la blocul 33 ar fi putut conduce la identificarea aceleiaşi surse şi la izolarea acesteia. După încheierea celei de-a doua intervenţii, la ora 01:40, au mai trecut aproximativ şapte ore şi jumătate până la explozie, interval în care puteau fi luate măsurile necesare, inclusiv evacuarea locatarilor”, adaugă Parchetul.
În privinţa firmei Amproperty Construct SRL şi a celor doi instalatori, art. 10 alin. (2) din Procedura privind verificările şi reviziile tehnice ale instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale, aprobată prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 179/2015, prevede că operatorul economic care detectează scăpări de gaze naturale are obligaţia de a anunţa imediat operatorul de distribuţie şi de a lua de urgenţă măsuri de siguranţă, între care aerisirea încăperilor, localizarea defectului, extinderea controlului pe întreaga zonă în care este posibilă infiltrarea gazelor şi rămânerea în zonă până la eliminarea totală a gazelor şi sosirea echipei operatorului de distribuţie.
„În data de 16 octombrie 2025, între orele 16:30 şi 17:00, societatea a acţionat prin cei doi angajaţi ai săi la blocul 32, în baza unui contract de revizie tehnică încheiat cu asociaţia de proprietari după oprirea alimentării cu gaze. Unul dintre instalatori, în vârstă de 23 de ani, a efectuat verificări cu detectorul în spaţiile comune, inclusiv în zona accesului către subsol, iar celălalt, în vârstă de 26 de ani, a redeschis temporar alimentarea şi a participat la verificarea aparatelor de utilizare din două apartamente. Deşi a fost detectată prezenţa gazelor în imobil, verificările nu au fost extinse la subsol şi la celelalte zone de infiltrare, mirosul a fost atribuit unor materiale arse, iar instalatorii au părăsit imobilul fără să anunţe operatorul de distribuţie şi fără să asigure aerisirea şi supravegherea spaţiilor afectate, cu mai mult de 16 ore înaintea exploziei”, adaugă anchetatorii.
Procurorii spun că instalatorilor nu li se impută nerepararea conductei subterane, operaţiune care exceda atribuţiilor lor şi revenea operatorului de distribuţie, Distrigaz, ci încălcarea obligaţiei distincte de a sesiza imediat operatorul competent şi de a menţine măsurile de protecţie.
Răspunderea firmei Amproperty Construct SRL a fost reţinută ca răspundere proprie, potrivit art. 135 din Codul penal, pentru modul în care a organizat şi prestat, prin personalul său, serviciul contractat.
În privinţa tuturor inculpaţilor, procurorii au reţinut forma de vinovăţie a culpei fără prevedere, apreciind că fiecare dintre aceştia trebuia şi putea să prevadă rezultatul, în raport cu pregătirea profesională, autorizările, atribuţiile şi informaţiile de care dispunea la momentul intervenţiei.
Rezultatul care trebuia prevăzut nu este mecanismul exact al exploziei, ci riscul tipic pe care normele de siguranţă în domeniul gazelor naturale urmăresc să îl prevină, anume o scăpare de gaze nelocalizată şi neizolată, care continuă într-un spaţiu locuit şi poate conduce la acumularea unei atmosfere explozive.
Prin acelaşi rechizitoriu, procurorii au dispus clasarea cauzei faţă de operatorul de distribuţie a energiei electrice, Reţele Electrice România, care avusese în cauză calitatea de suspect, întrucât fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege. Probele au confirmat că efectul termic al defectului electric a determinat perforarea conductei de gaze, însă nu au evidenţiat încălcarea de către operator a unei norme tehnice concrete de exploatare, aflate în legătură de cauzalitate cu explozia, şi nici posibilitatea acestuia de a prevedea rezultatul în împrejurările concrete.
În intervalul de aproximativ un an cuprins între 17 octombrie 2025, data producerii exploziei, şi 4 noiembrie 2026, procurorii au finalizat o anchetă de o amploare şi complexitate deosebite, care a presupus desfăşurarea unui volum considerabil de activităţi de urmărire penală.
Cercetarea la faţa locului s-a desfăşurat în condiţii dificile, determinate de starea structurală a clădirii, fiind necesară utilizarea unor mijloace tehnice pentru documentarea zonelor inaccesibile, şi a fost extinsă la cele 96 de imobile din vecinătate.
În cadrul investigaţiei au fost efectuate decopertări şi măsurători ale concentraţiilor de gaz în infrastructura subterană, precum şi trei expertize de specialitate: o expertiză tehnică judiciară în domeniul gazelor naturale, o expertiză electroenergetică şi o expertiză criminalistică în domeniul exploziilor şi incendiilor.
Totodată, au fost audiate peste 200 de persoane şi au fost efectuate percheziţii domiciliare şi informatice.
La anchetă au mai participat poliţişti din mai multe structuri, specialişti de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă INSEMEX Petroşani, specialişti de la Universitatea Naţională de Ştiinţă şi Tehnologie Politehnica Bucureşti, prin Centrul de Cercetare şi Expertizare Materiale Speciale, specialişti ai Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi ai Institutului Naţional de Medicină Legală Mina Minovici.
Dosarul a fost înaintat Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.
