În Târgu Jiu, la 6 luni după cutremurele din februarie, oamenii trăiesc în clădiri cu pereți ciuruiți ca după război. Primarul spune că nu are bani în buget, deși dacă ar fi respectat legea și ar fi asigurat imobilele pe care le are în proprietate, clădirile ar fi fost până acum reparate cu despăgubirile oferite de Polița de asigurare împotriva dezastrelor.
Primările din Româia sunt obligate prin lege să asigure clădirile cu destinaţie de locuinţe sociale pe care le au în proprietate. În realitate, edilii ăşi amintesc de lege tardiv, când dezastrele au afectat deja imobilele.
La 6 uni de la seria de cutremure care au lovit judeţul Gorj, clădirile din Târgu-Jiu afectate de seime arată la fel ca în luna februarie.
În februarie, primarul oraşului Târgu-Jiu ne explica într-un interviu că în cel mai scurt timp va aloca din bugetul local banii necesari asigurării a locuinţelor sociale aflate în proprietate
Primăriile încalcă legea: Nu-şi asigură imobilele pe care le au în proprietate
"A mai rămas, ca la prima rectificare bugetară, să solicităm şi sumele necesareîn vederea asigurării tuturor clădirilor. Nu au exitat niciodată, pentru că, cel puţin din datele pe care le aveam până acum o lună de zile când s-au produs primele cutremure, Târgu-Jiu nu era sub un astfel de risc", spunea Marcel Romanescu, primarul oraşului Târgu-Jiu.
Acum, judeţul Gorj este sub un risc ridicat de seisme. Ştie şi primarul din Târgu-Jiu asta de o jumătate de an, însă de vină e bugetul.
Primarul nu a dorit să mai explice în cadrul unui interviu de ce până la această oră aproape 1.000 de locuinţe sociale nu au asigurare obligatorie încheiată. A transmis un mesaj în care a explicat faptul că aşteaptă rectificarea bugetară.
14.000 de euro, cea mai mare despăgubire după cutremurele din Gorj
Dacă locuinţele din Târgu-Jiu afectate de cutremure ar fi avut asigurare obligatorie pentru dezastre până acum ar fi fost reparate. În cazul unui eveniment, rata de respingere este mică, sub 10% din numărul cererilor. Singurele dosare respinse sunt cele unde se poate dovedi că nu există nicio legătură între pagubele semnalate şi dezastrul natural pentru care se acordă despăgubiri sau cele unde pagubele existau dinaintea producerii cutremurului.
"După eveimentele din Gorj, am plătit primele dosare de daună în doar opt zile de la cutremur. Cea mai mare despăgubire plătită a fost de peste 66.000 de lei, asta înseamnă aproape 14.000 de euro", a precizat Cosmin Tudor, director de dezvoltare PAID România.
Realitatea din teren este îngrijorătoare. Cutremurele din Gorj, dar şi cel din Arad, care s-a resimţit la Cluj, Oradea. timişoara şi chiar în Ungaria, i-au surprins pe seismologi şi i-au convins că e timpul să redeseneze harta faliilor seismice ale României.
Gorj şi Arad, pe harta zonelor cu seismicitate ridicată
Oricând, un cutremur puternic poate afecta serios aceste două zone care nu au fost cunoscute până acum cu seismicitate ridicată.
În faţa noii realităţi, primăriile din România ar trebui să grăbească încheierea poliţelor de asigurare pentru clădirile pe care le au în proprietate, în primul rând, pentru că le obligă legea şi în al doilea rând, pentru că asigurarea este singura măsură preventivă care poate oferi despăgubiri când un imobil este afectat de cutremure, inundaţii sau alunecări de teren.
