Șeful comisiei de apărare a Senatului SUA, Roger Wicker, și șeful comisiei de apărare a Camerei Reprezentanților, Mike Rogers, ambii republicani, și-au exprimat miercuri „îngrijorarea” și opoziția față de anunțul Pentagonului referitor la retragerea parțială a trupelor americane din România, prin încetarea rotației unei brigăzi americane care până în prezent era dislocată la baza de la Mihail Kogălniceanu.
„Ne opunem cu fermitate deciziei de a nu mai menține rotația brigăzii SUA în România și în ceea ce privește demersul Pentagonului referitor la ajustarea posturii forțelor sale care ar putea duce la alte retrageri ale forțelor SUA din Europa de Est”, e arată într-un comunicat de presă emis de comisiile de apărare din Congresul american.
Cei doi congresmeni au precizat că încă din 19 martie au atenționat că nu vor accepta „schimbări semnificative legate de structura forțelor noastre care sunt făcute fără un proces riguros de evaluare internă, coordonare cu comandanții militari, Statul Major și colaborare cu Congresul”.
România - „aliat puternic care a făcut investiții majore pentru trupele americane”
„Din păcate, din ce vedem, pare că exact asta se încearcă. Cu două săptămâni în urmă, președintele Trump a precizat că Statele Unite n-ar trebui să-și retragă forțele din Europa și că, în schimb, «ar putea să deplaseze nițel niște trupe». Președintele are dreptate că postura forțelor SUA în Europa trebuie să fie actualizată, în condițiile în care NATO are probleme suplimentare iar felul în care se duce acum războiul s-a schimbat. Dar această actualizare trebuie făcută printr-o coordonare atât în cadrul guvernului SUA, cât și NATO”.
Congresmenii americani au apreciat că România „a fost un aliat puternic care a făcut investiții majore pentru a găzdui forțele americane și a moderniza infrastructura”. În plus, mai arată congresmenii SUA, România găzduiește inclusiv sistemul antirachetă de la Deveselu.
„Decizia (Pentagonului) transmite de asemenea un semnal greșit către Rusia chiar în momentul în care președintele Trump pune presiune pe Vladimir Putin pentru a-l determina să ajungă la un acord de pace în Ucraina”, se mai arată în comunicatul comisiilor de apărare din Congresul SUA, care au cerut „clarificări” de la Pentagon în această privință.
În același context, ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a declarat miercuri că Statele Unite își mențin angajamentul față de România, ca „aliat NATO de încredere, partener strategic vital și forță motrice pentru securitatea în Europa”.
„Prezenţa noastră puternică și angajamnetul de durată faţă de Europa rămân neclintite, inclusiv sprijinul pentru misiunea Santinela Estică”, a mai spus oficialul american.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a spus că în România vor rămâne aproximativ 1.000 de soldați.
„Capacitățile strategice din România rămân neschimbate, sistemul de apărarea antirachetă de la Deveselu își menține integral funcționalitatea, baza aeriană de la Câmpia Turzii continuă să fie un punct esențial pentru operațiuni aeriene și colaborare aliată. Baza Mihail Kogălniceanu continuă să fie dezvoltată, în continuare steagul american se va afla în toate aceste trei punct. La Kogălniceanu rămâne un grup de luptă aerian așa cum era și înainte de războiul din Ucraina”.
De asemenea, Ministerul Apărării Naționale a anunțat că „a fost informat” cu privire la redimensionarea unei părți a trupelor americane dislocate pe Flancul Estic al NATO, ca parte din procesul de reevaluare a posturii globale a forțelor militare ale SUA.
Ştiri video recomandate
