Președintele Nicușor Dan afirmă că revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a schimbat radical regulile jocului în relațiile internaționale, iar Europa trebuie să se adapteze rapid unei lumi în care moralitatea a fost înlocuită de pragmatism și interese economice. Într-un interviu acordat Politico, șeful staului vorbește deschis despre slăbiciunile europenilor, presiunile venite dinspre Washington și riscurile pentru democrația de pe continent.
Pentru mulți lideri europeni, inclusiv pentru Nicușor Dan, anul 2025 a fost marcat de încercarea de a înțelege cum pot colabora cu Donald Trump. Sau, mai grav, cum pot funcționa fără sprijinul său.
De la revenirea sa la Casa Albă, în ianuarie, Trump a transmis clar că Europa nu mai este o prioritate pentru Washington, iar unii dintre apropiații săi au adoptat chiar o atitudine deschis ostilă. Statele Unite au redus sprijinul financiar și militar pentru Ucraina, au impus tarife Uniunii Europene și i-au catalogat pe liderii europeni drept „slabi”. Mai mult, administrația Trump și-a propus să influențeze politica internă a statelor europene, sprijinind partide „patriotice” și orientând discursul public către agenda MAGA, inclusiv pe tema migrației.
Pentru lideri moderați precum Nicușor Dan, dilema este clară: cât de mult poate Europa accepta prioritățile lui Trump, având în vedere că încă depinde de SUA, și cât de ferm trebuie să se opună atacurilor la adresa valorilor democratice și centriste. Întrebarea esențială rămâne dacă mai există, cu adevărat, o alianță solidă peste Atlantic, scrie Politico.
„Lumea s-a schimbat”, a spus Nicușor Dan, într-un interviu acordat dintr-un hotel din Bruxelles. „Am trecut de la un mod de a face lucrurile care avea și o dimensiune morală la unul foarte pragmatic și economic”.
Potrivit președintelui român, liderii europeni au înțeles această realitate și încearcă acum să găsească soluții practice pentru a face față noii lumi create de Trump. În același timp, ei trebuie să țină cont de sprijinul deschis pe care administrația americană îl acordă partidelor populiste de dreapta din Europa.
Oficiali de rang înalt ai administrației Trump, inclusiv vicepreședintele JD Vance, au criticat anul trecut anularea alegerilor prezidențiale din România, iar noua Strategie de Securitate Națională a SUA sugerează că Washingtonul ar putea încerca să influențeze politicile europene în direcția agendei sale anti-migrație.
Nicușor Dan spune că este „în regulă” ca politicienii americani să își exprime opiniile, dar avertizează că devine o problemă gravă dacă SUA ar încerca să influențeze „nedemocratic” politica internă a statelor europene, de pildă prin finanțarea presei. „Asta ar fi o problemă, exact cum fac rușii”, a subliniat el.
Are dreptate Trump că europenii sunt „slabi”?
Relația cu Statele Unite este vitală pentru România, o țară care, spre deosebire de alte state din regiune, a rămas deschis orientată către Occident chiar și în perioada comunistă. România găzduiește o bază NATO majoră, care va deveni cea mai mare din Europam, precum și un sistem american de apărare antirachetă.
Cu toate acestea, decizia administrației Trump de a retrage 800 de militari americani din România a stârnit îngrijorare la București, mai scrie Politico.
Nicușor Dan consideră că Europa și SUA rămân aliați naturali, deoarece împărtășesc mai multe valori decât alte regiuni ale lumii. El crede că un „parteneriat solid” este posibil pe termen mediu, dar admite că în prezent relația traversează o perioadă de tranziție.
Evaluarea sa sinceră scoate la iveală amploarea deteriorării relației transatlantice. Trump a pus sub semnul întrebării toate componentele alianței occidentale, inclusiv prin reluarea dialogului cu Vladimir Putin.
Întrebat dacă Trump are dreptate când spune că liderii europeni sunt „slabi”, Nicușor Dan răspunde fără ezitare: „Da, există un sâmbure de adevăr”. Europa este prea lentă în luarea deciziilor, spune el, amintind că a fost nevoie de luni de negocieri și de un summit tensionat, încheiat la ora 3 dimineața, pentru a se ajunge la un acord privind sprijinul financiar pentru Ucraina.
Totuși, Nicușor Dan subliniază faptul că chiar și o Uniune Europeană divizată a reușit, în cele din urmă, să ia „decizia importantă”. Decizia de a contracta un împrumut comun de 90 de miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei va menține Kievul în lupta împotriva lui Putin în următorii doi ani.
„Sunt mai degrabă pesimist decât optimist”
Liderii europeni care susțin planul spun că acesta crește șansele unui acord de pace și transmite un semnal clar Moscovei că Ucraina nu va ceda doar pentru că Rusia trage de timp.
Nicușor Dan este însă pesimist pe termen scurt. „Sunt mai degrabă pesimist decât optimist”, spune el. „Ei cred că o pace peste două, trei luni va fi mai bună pentru ei decât pacea de acum. Așa că vor lupta mai mult, pentru că au făcut niște mici progrese pe teren”.
Președintele României este de acord cu Volodimir Zelenski că Donald Trump ar trebui să pună mai multă presiune pe Putin pentru a accepta un armistițiu. În același timp, apreciază sancțiunile recente impuse de SUA companiilor petroliere rusești Rosneft și Lukoil, pe care le consideră eficiente.
De asemenea, el a salutat angajamentul lui Trump față de pace și noua deschidere a Americii de a oferi garanții de securitate pentru a consolida un acord final.
Dan avertizează însă că orice pace care ar recompensa agresorul ar fi periculoasă pentru securitatea Europei și a lumii. „Decizia aparține exclusiv ucrainenilor. Ei suferă enorm și nu putem să îi judecăm pentru nicio decizie pe care o vor lua”.
România joacă un rol-cheie ca hub logistic pentru sprijinul acordat Ucrainei, prin portul Constanța și prin infrastructura militară. Soldați ucraineni se antrenează în România, iar țara colaborează cu Bulgaria și Turcia pentru deminarea Mării Negre, mai spune Nicușor Dan.
Deși drone rusești au încălcat de mai multe ori spațiul aerian românesc, Nicușor Dan minimalizează riscul, afirmând că nu au fost trimise intenționat.
„Am avut niște drone. Suntem siguri că nu au fost trimise intenționat pe teritoriul nostru”, a spus el. „Încercăm să le spunem cetățenilor că nu sunt deloc în pericol”.
Totuși, România își crește cheltuielile militare pentru a descuraja Rusia, adaăugă Politico.
Corupția și criza de încredere din România
Ajuns președinte în luna mai, Nicușor Dan a câștigat alegerile într-un context extrem de tensionat, după anularea scrutinului din 2024 pe fondul acuzațiilor de interferență rusă masivă.
Pentru mulți români, anularea alegerilor a adâncit neîncrederea în sistemul democratic. Corupția rămâne o problemă majoră, iar Dan recunoaște că, în primele luni de mandat, a fost nevoit să se concentreze pe măsuri economice dure pentru reducerea deficitului bugetar.
„Pe marile probleme ale societății, inclusiv corupția, nu am făcut prea multe”, admite el, promițând însă reforme în justiție.
„Oamenii de la vârf lucrează pentru rețele mici de interese, în loc să fie pentru binele public”, a spus Dan.
De asemenea, a fost clar că statul nu a făcut încă suficiente pentru a explica alegătorilor de ce alegerile de anul trecut au fost anulate. Mai multe detalii vor apărea într-un raport așteptat în următoarele două luni, a spus el.
Un lucru evident acum este că atacul Rusiei asupra democrației românești, inclusiv printr-o vastă campanie de influență pe TikTok, nu a fost izolat. Dan a spus că țara sa a fost o țintă pentru Moscova timp de un deceniu, iar alți lideri europeni îi spun că acum suferă aceleași campanii de dezinformare, precum și de sabotaj. Nimeni nu are un răspuns la torentul de știri false online, a spus el.
„Tocmai am avut discuții cu lideri din țări mai avansate decât noi și cred că nimeni nu are un răspuns complet”, a spus el. „Dacă ai astfel de informații și acele informații au ajuns la o jumătate de milion de oameni, chiar dacă vii a doua zi spunând că sunt false, ai pierdut deja”.
În final, președintele României spune că a descoperit că politica europeană este mai democratică decât pare, dar regretă că cetățenii nu simt acest lucru. Cât despre summit-urile-maraton ale UE, concluzia lui e simplă: „Temele sunt bine alese, dar dezbaterile sunt cam prea lungi”.
