Miercurea Mare, tradiţii şi obiceiuri. Ce trebuie să faci neapărat în această zi din Săptămâna Patimilor

Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor este ultima săptămână dinaintea Duminicii Învierii Domnului, o perioadă sfântă în care credincioșii își îndreaptă gândurile către suferințele Mântuitorului. Miercurea Mare este una dintre cele mai încărcate spiritual și simbolic zile ale acestei săptămâni, amintind de gesturi de o intensitate duhovnicească aparte, dar și de trădarea cumplită a lui Iuda.

Ce s-a întâmplat în Biblie în Miercurea Mare

În această zi, Biserica Ortodoxă pomenește două momente importante din viața Mântuitorului. Femeia păcătoasă care a spălat cu lacrimi și a șters cu părul ei picioarele lui Hristos, gest de profundă pocăință și dragoste, dar și trădarea lui Iuda Iscarioteanul, care l-a vândut pe Hristos pentru 30 de arginți, notează creștinortodox.ro.

Pe fundalul acestor două fapte, se conturează două tipuri de inimi: una care se curăță prin pocăință și dragoste, și alta care devine sălaș al diavolului, dominată de iubirea de bani și invidie.

Sub acoperirea nopții, cărturarii și fariseii se sfătuiesc în taină cum să-L prindă și să-L ucidă pe Hristos. Se tem de mulțime, pentru că știau cât de iubit era Domnul pentru multele minuni săvârșite. Nu L-au urât pentru rău, ci tocmai pentru binele pe care îl făcea – pentru că Lumina dezvăluia întunericul din inimile lor.

În contrast cu acești conducători religioși plini de fățărnicie, se află femeia păcătoasă, care a făcut „un lucru bun față de Mine”, cum a spus Hristos. Inima ei, plină de iubire și smerenie, a fost iertată – o pildă vie a mântuirii prin pocăință sinceră.

Pe de altă parte, chipul lui Iuda rămâne simbolul trădării absolute. Un apostol care a primit toate darurile Domnului – învățătură, iubire, binecuvântare – dar care s-a lăsat cuprins de întuneric din pricina iubirii de bani. Astfel, numele său a devenit sinonim cu trădarea, iar pilda lui un avertisment pentru toți cei care își pierd sufletul pentru cele materiale.

Rugăciune în Miercurea Mare

În această zi, rugăciunea capătă un caracter profund de meditație și pocăință. Evangheliile ne învață să ne cercetăm pe noi înșine și să vedem dacă nu cumva purtăm în noi fățărnicia fariseilor sau nepăsarea lui Iuda.

Este o zi în care trebuie să ne rugăm pentru curățirea inimii, pentru dragostea care spală păcatele și pentru puterea de a alege calea luminii. Femeia păcătoasă, cu lacrimile ei, devine chipul sufletului ce își găsește iertarea, iar noi suntem chemați să o urmăm în această dragoste sinceră față de Domnul.

„Doamne Atotputernice şi Atotîndurate, îmi aduc aminte că Te-ai născut Om din Sfânta Fecioară în peşteră şi ai fost vândut cu treizeci de arginţi de ucenicul cel viclean, ca să ne răscumperi pe noi, păcătoşii, de sub puterea diavolului. Pentru aceasta, Te rog, îndură-Te de mine, păcătosul!
Primeşte, Doamne, această mică rugăciune a mea şi umilită a mea voinţă, că mă întristez pentru că Te-am întristat şi mă amărăsc pentru că Te-am supărat fără de număr. La Tine, Preabunule Mântuitor, am toată nădejdea şi cred că Tu, Care din iubire de oameni ai primit să fii vândut pentru noi, Te vei îndura şi de mine acum, ca să mă mântuieşti de chinurile cele de veci şi să mă învredniceşti Împărăţiei Tale. Nu Te depărta de la mine, Doamne, şi ajută-mi ca în toate să fac voia Ta şi să nu Te mai răstignesc în toate zilele cu faptele mele cele păcătoase, nici să Te batjocoresc cu cugetele mele cele rele, precum făceau iudeii cei necredincioşi în timpul Sfintelor Tale Patimi, ci ca femeia cea păcătoasă să-Ţi spăl picioarele, cu lacrimile ochilor mei, ca să mă învrednicesc a auzi şi eu din Gura Ta cea dulce: Iertate să-ţi fie păcatele. Amin”, scrie doxologia.ro.

Tradiții și obiceiuri în Miercurea Mare

În Miercurea Mare din Săptămâna Patimilor sunt respectate mai multe tradiții și obiceiuri care au fost transmise din strămoși.

În primul rând, în toate zilele din Săptămâna Mare este interzis să se consume urzici sau mâncăruri gătite cu oţet, pentru că Mântuitorul a fost bătut cu urzici şi i s-au umezit buzele cu oţet, în loc de apă, se menționează în Dicționarul de simboluri și credințe tradiționale românești, de Romulus Antonescu.

În unele zone ale țării, lunea, marțea și miercurea, credincioșii consumă numai mâncare uscată, fără mâncăruri preparate cu ulei. După apusul Soarelui, se poate mânca și mâncare gătită de post.

De asemenea, Miercurea Mare este ultima zi din Săptămâna Patimilor în care mai sunt permise treburile casnice și munca la câmp.

În anumite zone din țară, copiii merg să adune ouă de la oamenii din sat, apoi le aduc acasă, iar acestea vor fi vopsite în Joia Mare.

Se mai spune că nimeni nu trebuie să se așeze la masa de Paște fiind supărat pe cineva.

De aceea, Miercurea Mare este ziua în care trebuie să iertăm sau să cerem iertare, astfel încât să ne eliberăm sufletul de această povară.