Specialiștii armatei au început reconfigurarea programelor informatice folosite de dispozitivele pe care România le folosește pentru a urmări și doborî obiectele suspecte intrate ilegal în spațiul aerian național, a declarat ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, la Digi24.
El a afirmat că mai multe echipamente anti-dronă urmează să ajungă în țară începând cu vara anului viitor, iar întregul proces de înzestrare cu sistemele deja contractate va dura până la doi ani și jumătate.
"Între timp, în permanență, regrupăm și reconectăm capabilitățile existente. Sunt capabilități care din partea producătorului sunt menționate că pot să facă anumite lucruri.
Ne-am dat seama că sunt unele dispozitive din care putem să extragem unele date pe care să le folosim a fi transmise altor dispozitive din partea altor producători, pentru a acoperi scenarii mai multe.
Am început să umblăm, dacă vreți, în softul acestor dispozitive și să luăm fix parametrul pe care un dispozitiv îl poate genera, dar nu știe să îl trimită altui dispozitiv, și asta este ceea ce facem în aceste momente.
Tocmai de asta ați văzut că unele drone au început să fie doborâte. Nu s-a întâmplat de la sine", a detaliat Miruță.
Sistemele terestre ar urma să suplinească, în parte, intervențiile scumpe cu avioane de luptă și rachete
Soluțiile software sunt folosite în perioada de tranziție până la sosirea noilor capabilități comandate de România, potrivit ministrului.
"Războiul a început de 4 ani și jumătate, cel puțin influența dronelor este observată de 3 ani.
România nu a luat la nivel politic decizii pentru a înzestra Armata Română cu astfel de capabilități. A venit acest program SAFE, am văzut ce ne lipsește, am contractat acele capabilități moderne de luptă anti-dronă.
Vom fi în situația în care să apărăm nu doar spațiul aerian românesc, ci și spațiul aerian al NATO, mult mai bine decât o facem astăzi. Este o chestiune de timp până când ceea ce am comandat noi pentru prima oară în România urmează să fie livrat", a spus el.
Demnitarul a adăugat că este vorba despre radare de joasă altitudine care pot să "vadă" dispozitive cu suprafață de reflexie mică - așa cum sunt dronele, care zboară la altitudini mici - și sisteme terestre de interceptare a dronelor.
Ministrul a explicat că dronele pot zbura la altitudini de doar 70 - 150 de metri altitudine, iar relieful poate împiedica uneori detectarea acestora de către radarele clasice.
Avioanele care doboară drone sunt în continuare necesare
Obiectivul este ca aparatele fără pilot să poată fi interceptate de la sol, fără să fie necesară de fiecare dată ridicarea avioanelor de vânătoare și folosirea unor rachete costisitoare.
Totuși, intervențiile cu avioane sunt în continuare necesare, a explicat Miruță.
"Avantajul avionului de vânătoare este practic mută această capabilitate de a atrage în drone acolo unde este nevoie prin faptul că avionul zboară.
Capabilitățile de la sol sunt în poziții fixe și au niște raze de acțiune limitată.
Pentru a acoperi tot cu situațiile de luptă antiaeriană de la sol, ar trebui ca aceste capabilități să fie mult mai des poziționate, pentru a acoperi o suprafață cât mai mare", a detaliat el.
Peste 100 de drone observate în apropierea României în ultimele zile
Măsurile vin într-un moment în care atacurile asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre s-au intensificat puternic.
Potrivit ministrului interimar, radarele Ministerului Apărării au observat în ultimele zile peste 100 de drone în apropierea spațiului aerian românesc, pe teritoriul Ucrainei.
Acestea s-ar fi grupat în roiuri și ar fi participat la șapte atacuri asupra porturilor ucrainene de la Dunăre.
O mare parte dintre drone au fost distruse de apărarea ucraineană, iar fragmente ale acestora au fost ulterior transportate de Dunăre și de valurile Mării Negre spre teritoriul României.
Ministrul subliniază că numărul mare al incidentelor recente este direct legat de intensificarea atacurilor din Ucraina și că, în acest moment, nu există indicii privind o creștere a nivelului de risc pentru România.