De la vitele care mor de foame în El Salvadorul secătuit de secetă până la amenințarea „terifiantă” la adresa recifelor de corali din întreaga lume, efectele fenomenului El Niño, excepțional de puternic în acest an, se resimt pe toate continentele, scrie Euronews.
Acest fenomen meteorologic natural apare atunci când temperatura apei din estul Oceanului Pacific devine neobișnuit de ridicată, lucru care se întâmplă cam o dată la doi până la șapte ani.
Episoadele El Niño din trecut au contribuit la temperaturi record, alimentând secete prelungite, inundații fulger și incendii de vegetație devastatoare în multe colțuri ale lumii.
Deși majoritatea episoadelor El Niño cresc temperatura medie globală cu aproximativ 0,2°C, suficient cât să declanșeze fenomene extreme în țările din Sudul Global, această creștere reprezintă doar o mică parte din încălzirea suplimentară provocată de om prin schimbările climatice.
Iată cum se manifestă în lume așa-numitul „Super El Niño” din acest an.
El Niño amenință recifele de corali și pădurile
El Niño din acest an adaugă „un nivel terifiant de risc suplimentar” pentru recifele de corali din întreaga lume, potrivit lui David Obura, președintele grupului de experți ONU pentru natură.
Coralii sunt extrem de sensibili la căldură, iar schimbările climatice fac deja ca episoadele de albire să fie mai frecvente și mai intense.
Al patrulea episod global de albire a coralilor, alături de El Niño din acest an, pune coralii într-un pericol și mai mare.
Obura a coordonat o amplă reevaluare a stării de sănătate a coralilor, publicată în revista științifică Nature, care a arătat că speciile care formează recifele s-au degradat puternic de la ultimul recensământ global, din 2008, iar 44% dintre ele sunt acum amenințate cu dispariția.
Și pădurile sunt în pericol. Defrișările la nivel global au încetinit anul trecut, potrivit evaluării independente Forest Declaration Assessment, însă este puțin probabil ca aceste progrese să se mențină, în condițiile în care situația se înrăutățește în Africa Centrală, iar El Niño crește riscul de incendii în toată zona tropicală.
Ploile torențiale au închis Cascada Iguazu
Ploile extreme alimentate de El Niño au făcut ca debitul râului Iguazu să ajungă săptămâna trecută de șase ori peste nivelul normal. Autoritățile parcului din Argentina au închis traseele turistice, inclusiv pasarela care duce la Garganta del Diablo (Gâtlejul Diavolului), cea mai mare și mai spectaculoasă dintre cascadele Iguazu.
America de Sud, sudul Statelor Unite, Africa de Est și Asia Centrală s-au confruntat cu un risc crescut de inundații și în timpul episoadelor El Niño anterioare.
În nord-estul Argentinei, râul Paraná a crescut pe 15 octombrie până la nivelul periculos de 4,7 metri, ceea ce a dus la evacuări în localitățile din apropiere. Inundațiile au obligat, de asemenea, mii de oameni să-și părăsească locuințele în Paraguay și Uruguay.
Vremea extremă crește riscul de sărăcie la nivel global
Șeful agenției ONU pentru dezvoltare, Alexander De Croo, avertizează că El Niño, combinat cu explozia prețurilor la energie și cu dobânzile mai mari, ar putea împinge milioane de oameni în sărăcie, în condițiile în care cei mai vulnerabili sunt loviți de o criză după alta.
În special, seceta severă asociată fenomenului El Niño afectează mai mult de jumătate din Sudan, țară în care conflictul alimentează deja foametea, provocând compromiterea recoltelor în anumite zone și lăsând gospodăriile fără hrană și fără venituri.
Potrivit Institutului IHE Delft pentru Educație în Domeniul Apei, din Olanda, situația ar putea pune în pericol și securitatea alimentară a Europei, care depinde de importurile multor alimente de bază, precum porumbul și fasolea.
Deși El Niño nu poate fi controlat, încălzirea provocată de om poate fi limitată prin reducerea emisiilor. De Croo le cere investitorilor privați să recunoască atât „costul economic” al schimbărilor climatice, cât și „argumentele economice” pentru combaterea lor.
Banca centrală a Sri Lankăi avertizează că El Niño ar putea submina redresarea fragilă a insulei după cea mai gravă criză economică din ultimele decenii, în condițiile în care sunt prognozate ploi torențiale până în decembrie și o secetă prelungită la începutul anului viitor.
Va fi El Niño din acest an unul record?
Locul pe care îl va ocupa acest El Niño în istorie depinde de felul în care este măsurat, iar metodele diferite folosite de agenții fac dificile comparațiile directe.
Serviciul meteorologic britanic, Met Office, îl descrie drept „fără precedent”, iar agenția meteorologică a Japoniei spune că este cel mai puternic observat vreodată, însă meteorologii americani nu au declarat încă un record.
Cel mai puternic an El Niño din baza de date a NOAA este 1982, iar agenția spune că episodul actual îl va depăși, cel mai probabil.
„Indiferent cum îl măsurăm, avem de-a face cu un El Niño foarte puternic”, spune climatologa Emily Becker, de la Universitatea din Miami. Ea adaugă că abia după ce se va încheia vor ști oamenii de știință „ce loc ocupă în context istoric”.
Pentru că schimbările climatice încălzesc oceanele peste tot, Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a SUA (NOAA) măsoară acum cât de cald sau de rece este Pacificul central-estic în comparație cu restul oceanului tropical. Această diferență este cea care determină efectele asupra vremii la nivel global.
Cum pot câteva grade în plus în Pacific să aibă o influență atât de mare?
Potrivit indicelui actualizat al NOAA, o anomalie de 2,5°C într-o regiune-cheie a Pacificului, comparativ cu restul oceanului tropical, menținută timp de trei luni, ar însemna cel mai intens El Niño înregistrat vreodată.
Poate nu pare mult, dar El Niño-Oscilația Sudică este principalul factor natural care determină variațiile climatice de la un an la altul.
Schimbările locului în care oceanul eliberează căldură în atmosferă se propagă în sistemul meteorologic global, făcând unele regiuni mai reci și mai umede, iar altele mai calde și mai uscate. Aceste efecte sunt cunoscute sub numele de „teleconexiuni”.
Totuși, deși El Niño și opusul său, La Niña, care apare atunci când Pacificul ecuatorial este mai rece decât de obicei, înclină balanța spre anumite fenomene, ele nu le garantează.