Fostul președinte sârb Aleksandar Vucic a pierdut puterea în alegerile anticipate de duminică, în fața Listei Studenților, iar acum Serbia așteaptă să afle cine va fi noul premier și cine va ocupa principalele ministere.
Reuters a analizat profilul unora dintre cei mai importanți candidați de pe Lista Studenților.
Dejan Soskic, fost guvernator al Băncii Centrale, 59 de ani
Dejan Soskic este economist și profesor la Facultatea de Economie din Belgrad. A condus banca centrală între 2010 și 2012, dar a demisionat în semn de protest față de unele modificări legislative care, spunea el, afectau independența instituției. De ani buni îl critică deschis pe Vucic.
În tinerețe era pasionat de motociclism, iar astăzi este cunoscut ca un reformator. A criticat adesea slăbiciunile instituțiilor din Serbia. În 2021 afirma că în țara sa corupția este mai răspândită decât în statele vecine și că îi îndepărtează pe investitori. Vucic și partidul său au negat de fiecare dată acuzațiile de corupție.
Soskic susține că finanțele publice gestionate cu prudență pot asigura creșteri permanente ale salariilor și pensiilor.
Presa proguvernamentală l-a acuzat că a provocat deprecierea dinarului sârbesc cât timp a condus banca centrală. El s-a apărat spunând că deprecierea a fost rezultatul schimbărilor de politică monetară impuse atunci, nu o greșeală personală.
Totuși, în campanie, Soskic a propus slăbirea dinarului față de euro, pentru ca produsele sârbești să devină mai ieftine la export. Alternativa, a spus el, ar fi menținerea unui dinar puternic, dar cu reducerea salariilor.
Ilia Srdanovic, cardiolog și profesor, 55 de ani
Ilia Srdanovic este medic cardiolog, profesor la Facultatea de Medicină din Novi Sad și pasionat de ciclism. În septembrie, a devenit principalul candidat al mișcării studențești.
A intrat în politică în timpul protestelor anticorupție, unde a vorbit adesea în fața mulțimii. A participat și la un tur cu bicicleta organizat de studenți în provincia Voivodina, sub numele 'Gardienii Constituției'.
În campanie, a promis un sistem de sănătate descentralizat, în serviciul cetățenilor și egal pentru toți pacienții. Într-un interviu pentru agenția FoNet, a spus că vrea 'o Serbie mai bună, nimic altceva nu contează'.
Srdanovic a refuzat invitația lui Vucic la o dezbatere televizată.
Marți, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a anunțat pe X că a avut o convorbire telefonică 'bună' cu Srdanovic și că prioritatea este formarea rapidă a unui nou guvern.
Unele dintre pozițiile lui Srdanovic sunt asemănătoare cu cele ale vechiului guvern. El susține că Kosovo, care și-a declarat independența în 2008, face parte din Serbia. A mai spus că aderarea la UE nu este o prioritate în acest moment și că noul guvern trebuie să se ocupe mai întâi de lupta anticorupție și de 'supraviețuirea' țării.
Dejan Bodiroga, fost star al baschetului, 53 de ani
Dejan Bodiroga, fost căpitan al naționalei de baschet a Iugoslaviei și actual președinte al EuroLeague, este una dintre cele mai cunoscute voci ale mișcării studențești.
El a spus că alegerile de duminică au fost o luptă pentru a recupera 'o țară confiscată'.
A intrat în politică după o carieră impresionantă, el obținând două titluri mondiale, în 1998 și 2002, argint olimpic la Atlanta în 1996. După retragerea din 2007, a urmat o carieră în conducerea sportului, încheiată cu numirea la șefia EuroLeague, în 2022.
În campanie, Bodiroga a participat la mitingurile studenților și chiar a dansat hore în satele vizitate. Fanii îl întâmpinau cu un slogan din anii ‘90: 'Avem Dumnezeul nostru, numele lui e Bodiroga'.
Radomir Saicic, profesor de chimie, 64 de ani
Radomir Saicic, profesor de chimie organică și membru al Academiei Sârbe de Științe și Arte, a fost chipul victoriei de duminică. După ce Vucic și-a recunoscut înfrângerea, el a vorbit la sediul studenților și a numit rezultatul o 'victorie a cetățenilor'.
Saicic lucrează în domeniul chimiei medicinale și cercetează tratamente pentru cancer și terapii antivirale, inclusiv un proiect despre COVID-19 realizat împreună cu Institutul Pasteur.
S-a alăturat protestelor studențești declanșate după prăbușirea copertinei gării din Novi Sad, în 2024. A fost atacat de presa proguvernamentală după ce a semnat, alături de alți 24 de academicieni, o petiție care cerea demisia lui Vucic. În mai 2026, a plecat de la o expoziție a Academiei, în semn de protest față de prezența ministrului Culturii, Nikola Selakovic.
În campanie, a spus că Serbia este 'ocupată din interior' și că el este gata să-și pună 'chiar și viața' în slujba mișcării studențești.
Saicic consideră Kosovo un 'teritoriu ocupat temporar' și susține păstrarea legăturilor energetice cu Rusia.
Analiștii și presa locală îl văd ca posibil candidat la alegerile prezidențiale, care vor avea loc după ce Vucic a demisionat și din funcția de președinte.
Ce urmează după victoria „studenților"
Victoria Listei Studenților de duminică a venit după aproape doi ani de proteste conduse de tineri, declanșate de moartea a 16 persoane în urma prăbușirii copertinei unei gări din orașul Novi Sad, în 2024.
Manifestațiile, care cereau tragerea la răspundere a celor vinovați, s-au transformat rapid într-o campanie politică mai amplă împotriva presupusei corupții și a acaparării instituțiilor democratice.
În programul său electoral, prezentat în septembrie, Lista Studenților a transmis că lupta împotriva corupției și a criminalității organizate se numără printre principalele sale priorități.
Mișcarea a promis, de asemenea, creșterea nivelului de trai, stimularea ocupării forței de muncă, îmbunătățirea educației, garantarea libertății presei și a independenței instituțiilor Serbiei.
După ce și-a proclamat victoria duminică, mișcarea a anunțat că va depune eforturi și pentru îmbunătățirea relațiilor cu țările vecine, după o perioadă de tensiuni în timpul celor peste zece ani de guvernare a lui Vucici.
Se estimează că mișcarea va obține 140 de mandate, cu mult peste cele 126 necesare pentru asigurarea majorității, în timp ce Serbia Unită ar urma să dețină 103 mandate.
Noua Adunare Națională trebuie să fie constituită în termen de 30 de zile de la anunțarea rezultatelor finale.
Guvernul trebuie format în cel mult 90 de zile după aceea, însă majoritatea clară a Listei Studenților elimină necesitatea unor negocieri îndelungate pentru formarea unei coaliții.
Ce se întâmplă cu funcția de președinte?
Vucici a dominat politica sârbă din 2014, mai întâi în calitate de prim-ministru, apoi de președinte.
După ce a convocat alegerile parlamentare anticipate luna trecută și a demisionat din funcția de președinte, atribuțiile prezidențiale au fost preluate temporar de Ana Brnabici, președinta parlamentului sârb.
Brnabici are obligația să convoace alegeri prezidențiale anticipate, care trebuie să aibă loc în cel mult trei luni de la încheierea mandatului lui Vucici.
Acesta a demisionat pe 27 septembrie, astfel că termenul-limită pentru organizarea scrutinului este 27 decembrie.
Președintele Serbiei este ales direct de cetățeni, nu de reprezentanții din Parlament, însă funcția are un caracter în mare parte ceremonial.