Inflația prețurilor la alimente a început să scadă în zona euro, aducând o ușoară gură de oxigen pentru familiile care s-au confruntat în ultimii ani cu facturi tot mai mari la cumpărături. Economiștii avertizează însă că această perioadă de calm ar putea fi de scurtă durată. Valurile de căldură și seceta din această vară amenință culturile agricole din Europa și din alte regiuni ale lumii, iar recoltele mai mici ar putea duce la noi scumpiri ale fructelor, legumelor, cerealelor și altor produse alimentare în 2027, scrie Euronews.
Economiștii consideră că vremea extremă reprezintă acum un risc mai mare pentru prețurile alimentelor decât războiul din Iran.
„Credem că valurile de căldură din această vară vor împinge prețurile alimentelor în sus anul viitor mai mult decât războiul”, a declarat Tomas Dvorak, economist principal la Oxford Economics.
La începutul anului existau temeri că războiul dintre Israel și Iran va provoca o creștere puternică a prețurilor petrolului și îngrășămintelor. Aceste scumpiri ar fi urmat să ajungă, în cele din urmă, și la rafturile supermarketurilor.
Riscul s-a diminuat după încetarea focului, deoarece prețurile petrolului și îngrășămintelor au scăzut față de nivelurile maxime atinse în timpul conflictului. Efectele nu vor dispărea însă complet. Șocurile de pe piețele internaționale au nevoie, de obicei, de aproximativ un an pentru a ajunge la consumatori. Prin urmare, creșterile anterioare ale costurilor ar putea pune în continuare o presiune moderată asupra prețurilor alimentelor în 2027.
Economiștii de la Oxford Economics și Deutsche Bank estimează că inflația prețurilor la alimente va începe să crească din nou anul viitor, pe măsură ce costurile mai mari vor fi transferate de-a lungul lanțului de producție și distribuție.
Cum ajung petrolul și îngrășămintele să scumpească mâncarea
Energia influențează prețurile alimentelor în aproape toate etapele, de la tractoarele folosite pe câmp și transportul mărfurilor până la procesare, ambalare și refrigerare. În același timp, producerea îngrășămintelor depinde în mare măsură de gazele naturale. Atunci când gazul se scumpește, cresc și cheltuielile fermierilor.
Aceste costuri nu sunt transferate imediat asupra cumpărătorilor. Prețul energiei poate afecta costul îngrășămintelor în câteva săptămâni, dar reducerea cantității de îngrășăminte folosite sau schimbarea culturilor se va vedea în prețuri abia după următoarea recoltă.
Oxford Economics estimează că scumpirea petrolului, a îngrășămintelor și a materiilor prime agricole ar putea adăuga aproximativ 0,5 puncte procentuale la inflația alimentară din zona euro în următorul an.
Efectul ar urma să apară treptat, mai întâi la alimentele proaspete și apoi la cele procesate.
Vremea extremă ar putea avea un efect de două ori mai mare
Cea mai mare necunoscută rămâne însă vremea. Temperaturile foarte ridicate și lipsa ploilor reduc producția agricolă, ceea ce duce la scumpirea fructelor, legumelor, cerealelor și altor produse.
Oxford Economics estimează că numai efectele vremii nefavorabile ar putea adăuga până la un punct procentual la inflația alimentară de anul viitor. În acest scenariu, creșterea prețurilor alimentelor din zona euro ar putea ajunge la aproximativ 3% în 2027.
Cu alte cuvinte, impactul caniculei și al secetei ar putea fi de două ori mai mare decât cel provocat de scumpirea petrolului, îngrășămintelor și materiilor prime agricole.
Economiștii de la Deutsche Bank estimează că șocul produs pe piețele de mărfuri între martie și iunie ar putea majora prețurile alimentelor cu aproximativ 1,3% în Regatul Unit și cu 0,8% în zona euro în următorul an. Efectul asupra inflației generale ar fi mai redus, de aproximativ 0,1–0,15 puncte procentuale.
Inflația pentru alimente, alcool și tutun din zona euro a coborât la 1,6% în iunie 2026, potrivit estimării preliminare publicate de Eurostat. Este unul dintre cele mai reduse niveluri din ultimii ani. Datele disponibile sugerează că ritmul scumpirilor ar putea rămâne redus până la sfârșitul acestui an. Scăderea a fost susținută de recolta bună de cereale din 2025 și de cantitatea mare de lapte crud disponibilă pe piață, care a redus prețurile produselor lactate.
S-au diminuat și efectele unor șocuri mai vechi. Prețurile ciocolatei, pudrei de cacao și cafelei s-au stabilizat după creșterile puternice din 2025. Uleiul de măsline continuă să se ieftinească după nivelurile-record atinse începând din 2022, iar costurile mai mici ale energiei au redus cheltuielile producătorilor de alimente.
Oxford Economics estimează că acești factori vor ține sub control inflația alimentară în lunile următoare. Instituția și-a redus estimarea privind creșterea prețurilor la alimente, alcool și tutun la 2,1% pentru întregul an 2026.
Economiștii avertizează însă că scumpirile nu au dispărut, ci doar vor apărea mai târziu decât se anticipa inițial.
Deutsche Bank observă, de asemenea, o reducere a presiunilor asupra prețurilor. Piețele indică o posibilă scădere treptată a costurilor energiei, în timp ce prețurile internaționale ale alimentelor și îngrășămintelor s-au stabilizat în mare parte.
O nouă escaladare a tensiunilor geopolitice ar putea inversa însă această tendință.
Recoltele sunt deja afectate de caniculă
Valurile de căldură și vremea neobișnuit de caldă și uscată din această vară ar putea influența prețurile mai mult decât scumpirea materiilor prime.
Unele pierderi agricole sunt deja considerate inevitabile. Dacă vor urma și alte episoade de caniculă, recoltele ar putea scădea și mai mult, iar presiunea asupra prețurilor va crește în 2027.
Un episod puternic al fenomenului El Niño ar putea intensifica vremea extremă și ar putea provoca noi probleme în agricultură.
Oxford Economics estimează că efectele vremii nefavorabile ar putea adăuga până la un punct procentual la inflația alimentară în 2027. Cele mai mari scumpiri sunt așteptate în prima jumătate a anului, după care ritmul ar putea încetini treptat.
Canicula poate influența prețurile timp de un an
Un studiu publicat de Banca Centrală Europeană arată că temperaturile în creștere împing în sus atât prețurile alimentelor, cât și inflația generală. Cel mai puternic efect apare în cazul mâncării și se poate menține până la 12 luni după episodul de vreme extremă.
Cercetătorii estimează că, până în 2035, încălzirea globală ar putea adăuga anual între 0,92 și 3,23 puncte procentuale la inflația alimentară mondială, în funcție de evoluția climei. Studiul BCE precizează că estimarea nu ia în calcul o adaptare fără precedent a economiilor și agriculturii.
Valul de căldură din Europa din 2022 ar fi adăugat aproximativ 0,67 puncte procentuale la inflația alimentară europeană și 0,78 puncte procentuale în zona euro. Cele mai puternice efecte au fost înregistrate în sudul continentului.
În viitor, un episod similar ar putea avea consecințe și mai mari. Dacă o vară la fel de fierbinte precum cea din 2022 s-ar produce în condițiile climatice estimate pentru 2035, inflația alimentară europeană ar putea crește cu aproximativ un punct procentual.
Explicația este că, pe măsură ce temperaturile medii cresc, culturile devin mai vulnerabile. Astfel, același val de căldură poate provoca pierderi agricole mai mari și, în cele din urmă, scumpiri mai puternice în supermarketuri.