Cetățenii UE rămân, în general, mulțumiți de apartenența la blocul comunitar, însă există loc pentru îmbunătățiri, în special în ceea ce privește combaterea costului vieții.
Se simt cetățenii Uniunii Europene reprezentați și sprijiniți în nevoile lor de către Bruxelles? Cel mai recent sondaj Eurobarometru al Parlamentului European (primăvara 2025) conturează o imagine destul de pozitivă, de aprobare prudentă, amestecată cu o cerere clară pentru mai multă acțiune, scrie Euronews.
Europenii văd în continuare Uniunea Europeană ca pe o forță de stabilitate într-o lume tulbure: aproape trei sferturi (73%) spun că țara lor beneficiază de pe urma apartenenței la UE – unul dintre cele mai ridicate niveluri înregistrate vreodată.
Majoritatea oamenilor simt, de asemenea, că Uniunea are un impact asupra vieții lor de zi cu zi, dar nu toți percep acest lucru ca pe un avantaj. Jumătate dintre respondenți (50%) spun că influența este pozitivă, 31% o consideră neutră, iar 18% cred că este negativă.
Încrederea în UE este în creștere: puțin peste jumătate (52%) dintre cetățeni declară că au o imagine pozitivă despre blocul comunitar – un nivel atins doar de două ori în ultimele două decenii (în 2021 și 2022). Între timp, 42% cred că Uniunea se îndreaptă în direcția bună, în creștere cu 7 puncte procentuale față de începutul anului 2025.
Optimismul cu privire la viitor este, de asemenea, puternic: două treimi dintre cetățeni se declară încrezători în ceea ce urmează pentru UE, procentajul urcând la 72% în rândul tinerilor între 15 și 24 de ani.
Provocările economice
Totuși, satisfacția nu înseamnă și mulțumire deplină. Întrebați asupra priorităților, europenii au precizat că inflația și costul vieții rămân preocupările principale, menționate de 41% dintre respondenți. Urmează apărarea și securitatea (34%), precum și lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale (31%).
Aceste trei domenii reflectă presiunea resimțită în viața de zi cu zi: dificultăți economice, instabilitate globală și inegalități tot mai mari.
Important este că cetățenii nu vor doar ca Uniunea să observe aceste probleme, ci să și acționeze mai ferm.
Nu mai puțin de 90% cred că statele membre ar trebui să fie mai unite în fața provocărilor globale, iar 68% susțin că UE însăși ar trebui să aibă un rol mai important în protejarea cetățenilor de crizele globale și amenințările de securitate.
Această dorință de o Uniune mai puternică și mai receptivă traversează vârstele și genurile, fiind unul dintre puținele puncte de consens aproape universal la nivel european.
În paralel, cetățenii cer mai mult control democratic: 91% dintre europeni cred că Parlamentul European ar trebui să aibă acces complet la informațiile și instrumentele necesare pentru a supraveghea cheltuielile UE.
Protejarea democrației
În același timp, 85% dintre respondenți susțin condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept și a principiilor democratice. Cu alte cuvinte, europenii sprijină unitatea și investițiile UE, dar cer echilibru, transparență și corectitudine.
În privința bugetului multianual al Uniunii, doar 36% au auzit de Cadrul Financiar Multianual (CFM), însă opiniile sunt puternice. Peste trei sferturi (78%) cred că mai multe proiecte viitoare ar trebui finanțate la nivel european, nu lăsate în sarcina fiecărui stat în parte.
În plus, 73% susțin crearea unor noi surse proprii de venit ale UE, precum taxe pe emisiile de gaze cu efect de seră sau pe profiturile companiilor, pentru a reduce dependența de contribuțiile naționale.
Există și un sprijin masiv pentru o gestionare corectă a banilor. Peste 90% dintre cetățeni consideră că transparența, eficiența, flexibilitatea și trasabilitatea trebuie să fie principii esențiale pentru modul în care funcționează bugetul Uniunii Europene.