Steve Witkoff, trimisul special al președintelui SUA, Donald Trump, împreună cu ginerele lui Trump, Jared Kushner, au aterizat la Moscova, unde se vor întâlni cu Vladimir Putin. Potrivit presei din Rusia, cei doi au aterizat în jurul orei 21:50 (Ora României).
„Rușii au fost cei care au solicitat această întâlnire. Cred că e un gest relevant din partea lor”, spunea Wikoff, miercuri, într-un interviu acordat Bloomberg TV.
Donald Trump a dat afirmat, joi, la Forumul Economic de la Davos, că Statele Unite vor obţine în cele din urmă „acces total” în Groenlanda, însă detaliile mai trebuie negociate, transmite dpa, potrivit Agerpres
„Chiar se negociază acum, detaliile acestuia, însă în esenţă este acces total. Nu există restricţii şi nu există limită de timp”, a răspuns el la o întrebare despre intenţia de a plăti pentru insula arctică, una din componentele Regatului Danemarcii, alături de Danemarca propriu-zisă şi de Insulele Feroe.
„Vom avea tot ce dorim. Obţinem tot ce dorim cu costuri zero”, a adăugat Trump.
Preşedintele anunţase miercuri la Davos o schimbare surprinzătoare a planurilor sale de achiziţionare a Groenlandei: a precizat că SUA nu vor recurge la forţă. În acelaşi timp, el a insistat că Groenlanda trebuie să fie sub control american. Într-o discuţie cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, el a convenit, potrivit propriilor sale declaraţii ulterioare, că Arctica trebuie protejată în comun de alianţă.
Joi, într-un interviu pentru canalul de ştiri Fox Business, Trump a afirmat că scutul american antirachetă Golden Dome va fi construit parţial în Groenlanda.
„O parte din el, da, şi este o parte foarte importantă, deoarece totul ajunge deasupra Groenlandei”, a explicat el.
O întâlnire trilaterală între oficiali americani, ucraineni și ruși va avea loc în Emiratele Arabe Unite (EAU) începând de vineri, a declarat joi președintele ucrainean Volodimir Zelenski, un semn că se intensifică discuțiile de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Reuniunea de două zile va avea loc vineri și sâmbătă, a declarat liderul ucrainean în timpul unui discurs susținut la Forumul Economic Mondial de la Davos.
Volodimir Zelenski vorbește despre discuțiile sale cu Donald Trump de astăzi:
„Documentele care vizează încheierea acestui război sunt aproape gata, iar acest lucru contează cu adevărat. Ucraina lucrează cu deplină onestitate și determinare, iar acest lucru aduce rezultate.”
Liderul ucrainean adaugă că „Rusia trebuie să fie pregătită să termine acest război, să oprească această agresiune”.
De asemenea, el spune că a vorbit cu Trump „despre protejarea cerului”.
Referindu-se la Consiliul Păcii al lui Donald Trump, care a fost inaugurat astăzi la Davos, Volodimir Zelenski spune că „fiecare a avut motivele sale” fie pentru a se alătura, fie pentru a nu participa.
„Europa nici măcar nu a format o poziție unită cu privire la ideea americană”, spune el.
„Poate că în seara asta, când se va întruni Consiliul European, vor decide ceva.”
„Dar documentele au fost deja decise în această dimineață și, în seara asta, s-ar putea să se decidă în sfârșit ceva și în privința Groenlandei.”
Zelenski spune că „nu ar trebui să acceptăm că Europa este doar o salată de puteri mici și mijlocii asezonată cu dușmani ai Europei”.
„Când suntem uniți, suntem cu adevărat invincibili, iar Europa poate și trebuie să fie o forță globală, nu una care reacționează târziu, ci una care definește viitorul”, spune el.
Volodimir Zelenski continuă să critice Europa și aliații Kievului, acuzându-i că sunt divizați și mai preocupați să nu se ofenseze reciproc decât să acționeze decisiv.
El spune că Kievului i se recomandă „să nu le pomenească americanilor de Tomahawks, ca să nu strice atmosfera”.
Și apoi susține că „i s-a spus să nu aducă în discuție rachetele Taurus” și să evite să jignească o națiune europeană sau alta.
Zelenski continuă:
„Europa pare pierdută încercând să-l convingă pe președintele SUA să se schimbe. Dar el nu se va schimba. Președintele Trump se iubește pe sine și spune că iubește Europa, dar nu va asculta acest tip de Europă.”
Multe dintre criticile lui Zelenski sunt similare cu cele ale președintelui SUA cu care tocmai s-a întâlnit.
Zelenski spune apoi că trimiterea a 40 de soldați în Groenlanda nu transmite un semnal puternic Rusiei lui Putin sau Chinei lui Xi – sau chiar Danemarcei, aliatul apropiat al Europei.
„Fie declari că bazele europene vor proteja regiunea de Rusia și China și înființezi acele baze, fie riști să nu fii luat în serios, pentru că 40... de soldați nu vor proteja nimic.”
El spune că Ucraina poate ajuta cu expertiză, deoarece știe cum să „scufunde [nave] lângă Groenlanda, așa cum [o facem] lângă Crimeea”.
Continuându-și criticile la adresa aliaților europeni ai Ucrainei, Volodimir Zelenski trece la două exemple prin care acuză continentul de eșec.
Acestea sunt protestele recente din Iran și influența crescândă a Rusiei în Belarus.
Despre Iran, Zelenski spune: „Când refuzi să-i ajuți pe oamenii care luptă pentru libertate, consecințele se întorc și sunt întotdeauna negative”.
Și în ceea ce privește Belarusul, liderul ucrainean continuă:
„Belarus în 2020 este un exemplu. Nimeni nu a ajutat poporul, iar acum rachetele rusești Oreșnik sunt desfășurate în Belarus și au în raza de acțiune majoritatea capitalelor europene. Acest lucru nu s-ar fi întâmplat dacă poporul belarus ar fi câștigat în 2020. Și le-am spus partenerilor noștri europeni de nenumărate ori: acționează acum, acționează acum împotriva acelor rachete din Belarus, rachetele nu sunt niciodată doar decorațiuni, ci Europa rămâne în continuare în modul Groenlanda. Poate că într-o zi cineva va face ceva. ”
Volodimir Zelenski, discurs la Davos:
„Anul trecut, aici la Davos, mi-am încheiat discursul spunând că „Europa trebui să știe cum să se apere singură”. Un an a trecut și nimic nu s-a schimbat. Fiecare an aduce ceva nou pentru Europa și pentru lume. E clar că majoritatea liderilor nu știu ce să facă în situația Groenlandei.
Așteaptă să treacă acest subiect. Dar dacă nu trece? Ce facem atunci? În Iran au fost proteste înnăbușite în sânge și nimeni nu a făcut nimic. Ce se va întâmpla în Iran dacă supraviețuiește regimul? Care va fi mesajul pentru dictatori? Ucideți cât vreți, că veți rămâne la putere”, spune președintele ucrainean.
„Lucrăm chiar acum cu partenerii la garanțiile de securitate, sunt recunoscător, dar acestea sunt pentru când războiul se va termina”.
Zelenski i-a mulțumit Ursulei von der Leyen și lui Emmanuel Macron, dar spune că suportul președintelui Trump este necesar și că nicio garanție de securitate nu va funcționa fără SUA.
„Cine poate ajuta să se oprească focul? Să se ajungă la un armistițiu? Europa iubește să discute despre viitor, dar evită să ia acțiuni azi. Acțiuni care vor defini viitorul pe care îl vom avea. Aceasta e problema”, mai spune Zelenski.
Președintele Ucrainei spune că ar trebui confiscat tot petrolul rusesc transportat cu flota fantomă a Rusiei.
„Europa trebuie să știe cum să se apere singură”.
Consilierul de comunicare al lui Zelenski spune că a avut o „întâlnire bună” cu Trump, potrivit CNN.
Consilierul de comunicare al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că a avut o „întâlnire bună” cu omologul său american, Donald Trump, la Davos, joi.
Zelenski urmează să susțină un discurs în curând.
Donald Trump a apărut în fața camerelor de filmat după ce a plecat de la întâlnirea cu Volodimir Zelenski.
El spune că discuțiile cu președintele Ucrainei au fost „bune”.
A fost întrebat dacă există vreo șansă să se încheie o înțelegere astăzi și a spus „va trebui să vedem ce se întâmplă”.
„Ne vom întâlni cu Rusia, asta va avea loc mâine și ne vom întâlni cu președintele Putin”, spune el.
„Am avut o întâlnire foarte bună cu președintele Zelenski, toată lumea vrea să se termine războiul.”
Potrivit SkyNews, întâlnirea dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump de la Davos s-a încheiat.
Întâlnirea a durat mai puțin de o oră.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ajuns la Davos, unde are o întâlnire cu președintele SUA Donald Trump pentru a discuta despre pacea în Ucraina.
Întâlnirea de la Davos a început, potrivit președinției ucrainene.
În același timp, trimișii lui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, au mers la Moscova să discute cu Putin.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că suveranitatea Danemarcei asupra Groenlandei nu a fost discutată în timpul conversației sale cu președintele american Donald Trump de miercuri.
Întrebat într-un interviu acordat Fox News dacă Groenlanda va rămâne alături de Danemarca în cadrul acordului anunțat de Trump, Rutte a răspuns: „Această problemă nu a mai apărut în conversația mea din această seară”.
În schimb, discuțiile s-au concentrat pe securitatea din Arctica, a spus Rutte.
„Am discutat practic despre cum putem implementa viziunea președintelui privind protejarea, da, a Groenlandei, dar, bineînțeles, a acesteia - nu numai a Groenlandei - a întregii Arctici”, a spus el.
Rutte a recunoscut că „mai este mult de lucru” pentru a ne asigura că NATO are „tot ce este necesar pe uscat, pe mare și în aer” pentru a proteja regiunea.
Întrebat de Fox despre refuzul groenlandezilor de a fi „cumpărați”, Rutte a spus că au avut „un acord bun pentru a începe cu adevărat să lucreze la aceste probleme”.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se va întâlni joi cu Donald Trump, la Davos, așa cum șeful Statelor Unite își exprimase intenția în discursul său de miercuri după-amiază, potrivit Politico.
Zelenski se va întâlni cu Trump în Alpi înainte ca reprezentanții Casei Albe, Steve Witkoff și Jared Kushner, să meargă la Moscova pentru a se vedea cu președintele rus Vladimir Putin. Ambele întâlniri se vor concentra pe planul de pace al lui Trump pentru Ucraina.
Citește continuarea AICI.
Președintele Trump a declarat miercuri că renunță la tarifele anunțate împotriva celor opt țări europene, după ce ar fi ajuns la un acord-cadru cu Mark Rutte, secretarul general al NATO, privind viitorul Groenlandei.
Într-un articol publicat pe Truth Social, Trump a declarat miercuri seară că el și Mark Rutte „au conturat cadrul unui viitor acord cu privire la Groenlanda și, de fapt, la întreaga regiune arctică. Această soluție, dacă va fi realizată, va fi una excelentă pentru Statele Unite ale Americii și pentru toate națiunile NATO”.
Anunțul a urmat unei reuniuni NATO de miercuri, unde înalți ofițeri militari din statele membre ale alianței au discutat un compromis prin care Danemarca ar acorda Statelor Unite suveranitatea asupra unor mici zone de teritoriu groenlandeze unde Statele Unite ar putea construi baze militare, potrivit a trei înalți oficiali familiarizați cu discuția, citați de The New York Times.
Citește continuarea AICI.
Preşedintele SUA Donald Trump a asigurat miercuri că proiectul de acord privind Groenlanda le oferă Statelor Unite "tot ce şi-au dorit", fără a preciza dacă acest lucru se va traduce prin intrarea insulei în posesiune americană, cererea sa iniţială, relatează AFP, preluată de Agerpres.
„Acesta este acordul pe termen lung prin excelenţă. Şi cred că pune pe toată lumea într-o poziţie foarte bună, în special în ceea ce priveşte securitatea, mineralele şi orice altceva”, a declarat preşedintele SUA în cursul unui schimb de idei cu presa la Davos, în Elveţia, adăugând: „Nu există limită de timp, este pentru totdeauna”.
Președintele Donald Trump a anunțat, miercuri, pe rețeaua socială Truth Social, că renunță la impunerea de tarife comerciale suplimentare împotriva a opt țări europene, așa cum amenințase anterior. Liderul american a spus că a ajuns la această concluzie în urma unei întâlniri „foarte productive” cu Secretarul General al NATO, Mark Rutte, la care a fost conturat „cadrul unui viitor acord privind Groenlanda și, de fapt, întreaga regiune arctică.”
„În urma unei întâlniri foarte productive pe care am avut-o cu Secretarul General al NATO, Mark Rutte, am conturat cadrul unui viitor acord privind Groenlanda și, de fapt, întreaga regiune arctică. Această soluție, dacă va fi finalizată, va fi una excelentă pentru Statele Unite ale Americii și pentru toate națiunile NATO.
Pe baza acestei înțelegeri, nu voi impune tarifele care erau programate să intre în vigoare la data de 1 februarie.
Au loc discuții suplimentare referitoare la Golden Dome, în măsura în care acesta privește Groenlanda. Pe măsură ce discuțiile avansează, vor fi puse la dispoziție informații suplimentare.
Vicepreședintele JD Vance, Secretarul de Stat Marco Rubio, Trimisul Special Steve Witkoff și alte persoane, după caz, vor fi responsabili de negocieri — aceștia îmi vor raporta direct mie. Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni!”, a scris Trump pe Truth Social.
Donald Trump a anunțat, la data de 17 ianuarie, că-i va pedepsi cu tarife pe aliații săi europeni care au criticat dorința sa de a anexa Groenlanda și care încă se opun ocupării acestui teritoriu de către SUA. Trump a spus atunci că tarifele, care urmează să intre în vigoare pe 1 februarie, vor rămâne active „până când un acord se va agrea pentru achiziționarea completă și totală a Groenlandei de către SUA”.
Liderul american a nominalizat și țările care sunt ținta acestor taxe – Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, germania, Regatul Unit, Țările de Jos și Finlanda. Tarifele impuse vor fi de zece la sută pentru toate bunurile care vin din Europa spre SUA.
Președintele Donald Trump a spus că își poate imagina scenariul în care plătește o sumă de bani pentru a achiziționa Groenlanda, acum că a exclus anexarea prin forță, relatează CNN.
„Pot accepta asta (scenariul cumpărării Groenlandei n.red)”, a spus Donald Trump, atunci când a fost întrebat dacă există vreun preț pe care ar fi dispus să-l plătească pentru teritoriul semiautonom. „Dar există un preț mai mare și anume cel al siguranței, al siguranței naționale, vreau să zic al siguranței internaționale. Acesta este prețul. Acesta este prețul cel mare”, a adăugat președintele american.
Danemarca a precizat, în mai multe rânduri, că teritoriul nu este de vânzare. Dar Donald Trump insistă că este imperativ să ajungă sub controlul SUA.
„Va fi mai sigur, va fi mai puternic, va fi mai bine pentru Europa, va fi mai bine pentru noi și vom avea grijă ca acest lucru să se întâmple”, a spus el.
Când a fost întrebat ce consecințe vor existe pentru statele care se opun anexării, a spus „ne vom aminti”. „Trebuie să înțelegeți voi singuri ce vreau să spun prin asta”, a adăugat președintele american.
Ministrul de externe al Danemarcei a declarat că afirmația lui Donald Trump potrivit căreia nu va folosi forța pentru a prelua Groenlanda este un lucru pozitiv, chiar dacă președintele SUA nu a renunțat la ambițiile sale de a dobândi insula, relatează The Guardian.
Lars Løkke Rasmussen a declarat jurnaliștilor: „Ceea ce este clar după acest discurs este că ambiția președintelui (de a deține Groenlanda) rămâne intactă. Este, luată separat, o veste pozitivă că se spune că nu va fi folosită forța militară, dar acest lucru nu face ca problema să dispară. Provocarea este încă acolo.”
Președintele Donald Trump are o întâlnire, la această oră, în marja Forumului Economic de la Davos, cu Secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Acesta i-a mulțumit liderului american pentru ce a făcut pentru NATO de când și-a preluat cel de-al doilea mandat la Casa Albă și a dat asigurări că dacă Statele Unite sunt atacate, NATO va sări în apărarea ei. „E o garanție absolută”, a spus Rutte.
„Este un lucru pe care te-am auzit spunându-l ieri și astăzi. Nu ești absolut sigur că europenii ar veni în ajutorul Statelor Unite dacă ați fi atacați. Lasă-mă să-ți spun: vor veni. Și au făcut-o în Afganistan, după cum știi — pentru fiecare american care a plătit prețul suprem, pentru fiecare doi americani care au plătit prețul suprem, a existat un soldat dintr-o altă țară NATO care nu s-a mai întors la familia sa. Din Țările de Jos, din Danemarca, în special, și din alte țări. Așa că poți fi absolut sigur: dacă vreodată SUA vor fi atacate, aliații tăi vor fi alături de tine. Absolut. Există o garanție absolută. Chiar vreau să-ți spun asta, pentru că este important. Mă doare dacă tu crezi că nu este așa. Iar sub conducerea ta, această alianță este mai puternică ca niciodată”, i-a spus Mark Rutte lui Trump.
Mark Rutte a spus că de la înființarea Alianței a fost o chestiune „iritantă” în interiorul NATO: „că aliații europeni nu plăteau la fel de mult ca SUA”. Secretarul general al NATO l-a lăudat pe Trump pentru a că a reușit să „îi facă pe europeni și Canada” să își majoreze contribuțiile la alianța militară
La rândul său, Donald Trump a reiterat că își dorește să ajungă la o înțelegere pentru achiziționarea Groenlandei și a reiterat de ce SUA trebuie să aibă Groenlanda.
Volodimir Zelenski se află miercuri după-amiază la Kiev, a transmis jurnaliştilor Preşedinţia ucraineană, la scurt timp după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat de la Davos că cei doi lideri urmau să se întâlnească în cursul zilei în staţiunea din Elveţia.
Şeful statului ucrainean "se află în prezent la Kiev", a transmis Preşedinţia, potrivit Agerpres.
În discursul său de miercuri, Donald Trump a spus că se va întâlni cu Volodimir Zelenski la Formului Economic de la Davos pentru a discuta pacea în Ucraina.
Președintele american Donald Trump a încheiat discursul de la Davos.
„Statele Unite s-au întors, sunt mai mari, mai puternice.”
Trump s-a mutat acum la un panel din cadrul Forumului Mondial de la Davos unde reia discursul despre economia americană.
Președintele SUA vorbește despre taxele vamale și despre președintele francez Emmaneul Macron:
„M-am uitat la Emmanuel când a vorbit ieri cu ochelarii aia de soare atât de frumoși, ce naiba s-a întâmplat? Am văzut cum încearcă el să fie dur”.
„Îmi place de el, e greu de crezut, dar îmi place de el”.
Trump vorbește acum și despre Ucraina
„Un expert militar mi-a spus că tot ce am făcut a fost perfect executat.”
„Eu nu am cerut nimic niciodată. Acum mi-au cerut ajutor pentru Ucraina. Îi ajut. Luna trecută au murit 31.000 de soldați. E o baie de sânge în Ucraina, de asta vreau să opresc războiul”
„Vreau să punem capăt acestui război oribil”.
„Președintele Putin cred că vrea să închiem un acord, și președintele Zelenski vrea. Trebuie să pună capăt acestui război. Mor prea mulți oameni.”
„Cu asta îi ajut și pe europeni. Europenii îmi spun „daddy”.
„Nu cer acum decât o bucată de gheață pe care e frig, care poate juca un rol important în pacea lumii. E un lucru mic față de cât am oferit noi”.
„Canada nu e recunoscătoare. Ar trebui să ne fie recunoscătoare Canada. Canadienii trăiesc datorită Statelor Unite. Mark, ar trebui să fii recunoscător când mai vorbești”.
Donald Trump continuă să vorbească despre obținerea Groenlandei.
„SUA au plătit pentru NATO în totalitate, ei nu își plăteau facturile”
„Cerem doar Groenlanda. Să avem posesia pentru a o putea apăra. Nu ar fi posibil să o apărăm dacă doar o administrăm”
„Vom construi acolo cel mai frumos Dom de Aur construit vreodată. Va apăra și Canada”.
Trump vorbește acum despre Groenlanda:
„Am un mare respect pentru oamenii din Groenlanda și din Danemarca. Fiecare aliat NATO are obligația să își poată apăra teritoriul. Niciun stat sau grup de state nu e în situația să securizeze Groenlanda în afară de SUA”.
„Am văzut asta în WW2 când Danemarca a căzut în mâinile germanilor după 6 ore de luptă. SUA au fost forțate să intervină în Groenlanda. Și-a trimis propriii soldați să apere teritoriul. Am făcut asta cu mari cheltuieli.”
„Am luptat pentru Danemarca, nu pentru altcineva. Nici nu o poți numi o țară, o mare bucată de gheață.”
„După al doilea război mondial pe care l-am câștigat, fiindcă fără noi ați fi vorbit germană și poate puțină japoneză, am dat Groenlanda înapoi Danemarcei. Ce proști am fost când am făcut asta. Și acum sunt nerecunoscători. Acum, țara noastră se confruntă cu riscuri mai mari decât oricând.”
„Groenlanda e un teritoriu nedezvoltat, nelocuit, care se află într-un loc strategic, între SUA, Rusia și China. Când am dat-o înapoi nu avea o așa mare importanță. Nu e importantă pentru pământuri rare. Ca să ajungi la ele trebuie să treci prin gheață. Avem nevoie de Groenlanda pentru securitate strategică.
„Acest teroitoriu face parte din America de Nord, frontiera de Nord a emisferei vestice e teritoriul nostru”.
„De aceea președinții americani au vrut să cumpere Groenlanda.”
„Nici nu se vede că Danemarca ar fi prezentă.”
„Doar SUA pot proteja această mare masă de gheață”
„De aceea vreau să avem negocieri imediate ca să discută despre achiziționarea Groenalandei de către SUA. Așa cum am achiziționat teritorii în istorie, așa cum au facut-o și europenii, nu e nimic rău în asta. Aceasta nu va fi o amenințare pentru NATO. SUA este tratată foarte incorect de NATO”.
Danemarca a declarat că insula semi-autonomă nu este de vânzare.
Trump mai spune că nu vrea „să folosească forța”. „Toată lumea a crezut că vreau să folosesc forța, dar nu voi face asta. Dacă am folosi forța nu ne-am mai opri”.
„SUA nu vor decât un loc numit Groenlanda, am câștigat-o după al doilea război mondial și am dat-o înapoi”.
Trump vorbește acum despre energie:
„Vreau ca Europa să se descurce bine, au surse de energie pe care nu le folosesc. Prețurile la electricitate au crescut în ciuda prezenței eolienelor. Cu cât ai mai multe eoliene cu atât pierzi mai mulți bani”.
„China produce cele mai multe turbine eoliene din lume, dar ei nu le folosesc. În China nu am văzut. Le fac și le vând proștilor din lume. Ei au așa câteva ferme de eoliene ca să se dea în spectacol.”
„Eolienele distrug peisaje și omoară păsările”, mai spune Trump.
Trump vorbește acum despre acordurile sale comerciale, inclusiv cu UE, Japonia și Coreea de Sud, subliniind că acestea sunt „parteneri”.
El repetă ceea ce pare a fi linia cheie a narațiunii sale despre rolul central al SUA în comerțul global.
„Aceste acorduri stimulează creșterea economică și determină explozia piețelor bursiere – nu doar în SUA, ci practic în fiecare țară care a ajuns să încheie o înțelegere – pentru că, așa cum ați învățat, atunci când Statele Unite cresc, le urmați.”
Președintele american vorbește despre starea economică din Statele Unite ale Americii. „Este un miracol care chiar se întâmplă”, spune Trump.
„Eu știam că fac ce trebuie. Exporturile au crescut, producția a crescut. Avem oțelării în construcție în întreaga țară. A crescut cu 40% numărul de fabrici construite.”
„Am înregistrat acorduri comerciale istorice.”
„Când SUA evoluează, voi ne urmați.”
„Am pus capăt politicilor economice nebunești. În timpul lui Joe Biden oamenii se ocupau de chestiunea poluării”.
„Ajutăm Venezuela. Aceste milioane de barili de petrol vor fi împărțite cu ei. Este un loc fantastic și apreciem toată cooperare cu ei. După ce s-a terminat atacul au spus ”hai să încheiem un acord”, mai mulți ar trebui să urmeze acest exemplu”, spune președintele SUA.
Președintele SUA vorbește la Forumul Economic Mondial:
„E minunat să mă întorc aici să iau cuvântul în fața atâtor prieteni, dar și inamici”.
„Am venit cu vești fenomenale din America”, spune Donald Trump.
„Economia crește, investițiile cresc, veniturile cresc și ele, am învins inflația, am închis granițele și SUA sunt în mijlocul celei mai rapide dezvoltări.”
„Sunte vești bune pentru toate țările, SUA sunt motorul economic al Planetei. Când e rău la noi, e rău peste tot, veți merge după noi în prăpastie sau pe vârful muntelui.”
„Vreau să vă spun cum am obținut acest miracol economic ca și țările din care veniți să poată facă. Anumite locuri din Europa nu mai pot fi recunoscute. Nu vreau să jignesc pe nimeni, dar îmi spun prietenii care vin de acolo. Îmi place Europa, vreau să se îndrepte în direcția bună, dar nu se îndreaptă în direcția bună.”
„Am crescut taxele vamale aplicate țărilor străine ca să plătească pagubele pe care ni le-au produs. În 12 luni am scos 270.000 de birocrați în Guvern. Nu am avut de ales, ca țara noastră să fie măreață din nou, nu toată lumea poate avea slujbe la stat. Am scăzut deficitul federal cu 27%.”
Președintele Donald Trump a ajuns la Davos.
Acesta ar urma să suțină discursul de la Forumul Economic Mondial la ora 15:30, ora României.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, i-a luat apărarea președintelui american Donald Trump în discursul său de miercuri la Forumul Economic Mondial de la Davos, subliniind că liderul Statelor Unite „a împins Europa să ia măsuri cruciale” în ceea ce privește cheltuielile sale pentru apărare.
Participând la un eveniment intitulat „Poate Europa să se apere?”, alături de mai mulți lideri europeni, Rutte a întrebat publicul „dacă chiar crede că, fără Donald Trump”, mai multe țări europene și-ar fi mărit voluntar cheltuielile pentru apărare la 2% din PIB-ul național.
„În niciun caz. Fără Donald Trump, acest lucru nu s-ar fi întâmplat niciodată”, a răspuns tot el.
„Acum, nu sunt popular printre voi, pentru că îl apăr pe Donald Trump, dar cred cu adevărat că putem fi fericiți că este acolo, pentru că ne-a obligat pe noi, cei din Europa, să ne intensificăm demersurile pentru a face față responsabilităților atunci când vine vorba de propria noastră apărare”, a continuat șeful NATO.
El a mai spus că Statele Unite încă au zeci de mii de soldați în Europa, ceea ce dovedește că SUA sunt „încă puternic implicate în apărarea europeană”.
Întrucât Washingtonul dorește, de asemenea, să trimită mai multe trupe în Asia, este logic ca americanii să se aștepte ca noi, cei din Europa, să preluăm, cu timpul, atribuții defensive sporite, a explicat Mark Rutte.
Europa va lucra pentru a prelua mai multe capacități de apărare pe continent, în timp ce o prezență americană „puternică, convențională” rămâne și acolo, a insistat șefului NATO.
„Dar, din nou, sunt absolut convins că, fără Donald Trump, nu am fi luat aceste decizii, iar ele sunt cruciale, în special pentru ca partea europeană și canadiană a NATO să se dezvolte cu adevărat în lumea de după Războiul Rece”, a conchis Mark Rutte.
Pe măsură ce relația transatlantică se fracturează, iar președintele Trump prioritizează achiziția Groenlandei de către SUA, singurii „câștigători” pot fi China și Rusia, potrivit fostului secretar general al NATO.
Anders Fogh Rasmussen, care a fost și prim-ministrul Danemarcei între 2001 și 2009, a declarat pentru CNN că Europa trebuie să se unească în căutarea independenței față de parteneriatul cu SUA, deoarece Trump „erodează relația transatlantică” și „creează o lipsă de încredere”.
„Am admirat Statele Unite ca politician... ca prim-ministru și secretar general al NATO”, a spus Rasmussen, adăugând că a lucrat alături de președinții americani o mare parte din cariera sa.
„Întotdeauna am considerat SUA un lider natural al lumii libere. Așadar, pentru mine, este un proces foarte dureros”, a spus diplomatul despre decizia aparentă a Europei de a renunța la dependența de SUA, adăugând că mulți dintre aliații săi europeni împărtășesc acest sentiment.
Fostul secretar general al NATO și-a exprimat îngrijorarea față de organizație. „Dacă Statele Unite inițiază acțiuni militare împotriva Groenlandei, ar fi sfârșitul NATO”, a afirmat el, „ar trebui să ne construim propriul NATO european... pentru a proteja Europa”.
Omul de stat și-a reiterat criticile la adresa deciziei lui Trump de a achiziționa Groenlanda și a sugerat că alegerea lui Trump este în beneficiul președintelui rus Vladimir Putin: „Singurii câștigători ai acestei rupturi transatlantice... sunt Putin și Xi Jinping. Cred că Putin speră că Groenlanda poate fi aisbergul care scufundă NATO.”
Președintele american Donald Trump a aterizat, la Zurich, în Elveția, pentru Formul Mondial de la Davos.
Trump e așteptată să aibă o serie de întâlniri cu lideri importanți în care va aborda temele care au dus la tensiuni cu europenii.
Primul punct pe agenda zilei pentru președintele Trump este o recepție cu lideri de afaceri, înainte de a susține un discurs ulterior în fața Forumului Economic Mondial.
Președintele SUA a ajuns cu întârziere în Elveția, după ce a fost nevoit să se întoarcă din drum, din cauza unei probleme la Air Force One. Aceasta a fost înlocuită.
Ministra de Externe, Oana Țoiu, a declarat miercuri că, deși România este „un partener important pentru Statele Unite”, niciun teritoriu al unei țări nu poate fi transferat alteia decât prin voința poporului. De asemenea, interesul României este ca NATO să continue să fie puternic și ca „parteneriatul transatlantic să nu fie zguduit”, a mai spus Țoiu.
„Suntem un partener important pentru Statele Unite și continuăm să investim în relația transatlantică și în parteneriatul strategic cu ei. În același timp este cât se poate de clar că sunt niște principii de la care niciunul nu ne putem abate: un teritoriu al unei țări, mai ales al unei țări europene nu poate fi trasnferat alteia decât prin voința acelui popor și aceasta este singura varianta pentru toate celelalte”, a spus Oana Țoiu, într-o postare publicată pe Facebook.
Oana Țoiu se află la Davos în cadrul unei delegații oficiale române, unde „atmosfera este puternic influențată de așteptarea discursului Președintelui Donald Trump cu o stare de îngrijorare activă, cu multe întâlniri în marja panelurilor pentru a găsi soluții diplomatice comune”.
„Trebuie să fim alături de partenerii noștri internaționali o voce clară. o voce care susține multilateralismul dar în același timp acceptăm că este nevoie de reforme astfel încât rezultatele multilateralismului să fie mai rapide, să fie mai clare și să recapete încrederea țărilor”, a mai spus minstra de Externe.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat în fața unui grup de experți de la Davos că lucrează în culise pentru a calma furia provocată de amenințările președintelui Trump de a prelua Groenlanda, care amenință să submineze unitatea alianței militare.
„Vă pot asigura că singura modalitate de a gestiona această situație este, în cele din urmă, o diplomație atentă”, a spus Rutte, potrivit NYT.
În paralel, apelurile se intensifică în întreaga Europă pentru un răspuns ferm la amenințările lui Trump privind Groenlanda.
Bart de Wever, prim-ministrul belgian, a făcut marți remarci dure în urma amenințărilor lui Trump: „A fi un vasal fericit este un lucru. A fi un sclav nefericit este altceva”, a spus el.
În timp ce înalți oficiali ai UE încă subliniază că ar prefera să discute cu omologii lor americani, există o presiune tot mai mare ca Uniunea Europeană să înceapă măcar să se gândească la modul în care ar putea folosi instrumente comerciale puternice pentru a riposta. Lideri din cele 27 de națiuni ale UE se vor întâlni la Bruxelles joi seară pentru a discuta situația.
Europenii ar trebui să evite o „reacţie impulsivă de furie” şi să asculte argumentele preşedintelui american Donald Trump la Davos cu privire la o posibilă achiziţie a Groenlandei, a declarat miercuri secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, relatează AFP şi Reuters, citate de Agerpres.
„Le voi spune tuturor: inspiraţi adânc. Să nu aveţi acea reacţie impulsivă de furie pe care am văzut-o sau acea amărăciune”, le-a declarat Bessent jurnaliştilor, cu câteva ore înainte de sosirea programată a lui Trump la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial din Elveţia.
„De ce nu se aşează şi nu aşteaptă să sosească preşedintele Trump, să-i asculte argumentele?”, a întrebat el.
Bessent a considerat criticile aduse administraţiei americane marţi, la Davos, de către preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi de către preşedintele francez Emmanuel Macron drept „incendiare”.
„Dacă asta e tot ce are de făcut preşedintele Macron cât timp bugetul francez este făcut praf, i-aş sugera să se concentreze pe alte lucruri pentru poporul francez”, a spus Bessent.
„Le cerem aliaţilor noştri să înţeleagă că Groenlanda trebuie să facă parte din Statele Unite”, a reiterat secretarul Trezoreriei.
Privind în urmă, el a amintit că Danemarca a cedat Insulele Virgine Statelor Unite în 1917, argumentând că Copenhaga „a înţeles la vremea respectivă importanţa din punct de vedere al securităţii” acestei cesiuni, în mijlocul Primului Război Mondial.
Potrivit lui Bessent, Trump va ajunge la Davos „cu aproximativ trei ore întârziere” din cauza unei probleme cu primul avion care trebuia să-l ducă în Elveţia.
„Cred că preşedintele Trump va întârzia cu aproximativ trei ore”, a declarat Bessent.
În altă ordine de idei, Bessent a mai spus că prioritatea SUA la preşedinţia G20, grupul celor mai industrializate ţări, va fi creşterea economică.
„Pe măsură ce preluăm conducerea G20, agenda noastră este una pe care o dorim nu doar pentru noi înşine, ci pentru toţi aliaţii noştri: creşte, drăguţă, creşte” (grow, baby, grow - în original, o parafrază a unui slogan al lui Trump, „drill, baby, drill”, în traducere „forează, drăguţă, forează”), a mai afirmat el pe marginea Forumului Economic Mondial de la Davos.
Ursula von der Leyen, Preşedinta Comisiei Europene, a declarat miercuri, de la Strasbourg, despre Consiliul European de joi:
„Mai târziu, în cursul acestei săptămâni, liderii (n.r. statelor membre) se vor întâlni pentru a discuta răspunsul nostru, în cadrul Consiliului European. Ne aflăm la o răscruce. Europa preferă dialogul şi soluţiile, dar suntem pe deplin pregătiţi să acţionăm cu unitate, viteză şi determinare.”
Preşedinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a declarat că SUA "se comportă foarte ciudat pentru un aliat".
Ea a făcut apel la "unitate şi hotărâre" în cadrul Uniunii Europene (UE) în faţa preşedintelui american Donald Trump, potrivit Agerpres, care citează AFP.
"Se comportă foarte ciudat pentru un aliat", a răspuns Lagarde la postul de radio francez RTL, întrebată de la Davos, în Elveţia, dacă Statele Unite sunt un aliat sau un adversar al UE.
"Când suntem aliaţi în Tratatul Atlanticului de Nord, când suntem aliaţi de decenii şi fiecare joacă un rol în istoria celuilalt, a ameninţa cu preluarea unui teritoriu care în mod clar nu este de vânzare, cum e Groenlanda, şi a vehicula tarife vamale şi diverse alte restricţii asupra comerţului internaţional nu reprezintă dovada unui comportament de aliat", a explicat ea.
Lagarde a indicat că va acorda o atenţie deosebită discursului de la Davos al preşedintelui american, programat pentru miercuri.
"Nu mă voi întâlni personal cu el. Programul meu pentru ziua respectivă nu este complet finalizat, dar nu cred că o voi face. Totuşi, mă voi duce să-l ascult pentru că modul în care se va exprima şi ceea ce spune va fi interesant", a declarat ea.
"Odată ce preşedintele Trump îşi va redefini poziţia în această după-amiază la Davos, acest lucru le va permite europenilor să stabilească ce vor face împreună. Pentru mine, ceea ce pare fundamental sunt unitatea şi determinarea", a declarat preşedinta BCE.
"Nu sunt îngrijorată, dar sunt în alertă şi foarte atentă la modul în care liderii - care au această prerogativă, nu eu - vor ieşi din această situaţie, fie într-un mod pozitiv, fie într-un climat de ostilitate şi adversitate", a adăugat ea.
Franţa solicită ”un exerciţiu NATO” în Groenlanda şi este ”pregătită să contribuie la el”, anunţă miercuri Palatul Élysée, în contextul în care preşedintele american Donald Trump repetă că vrea să dobândească acest teritoriu autonom danez.
”Franţa cere un exerciţiu NATO în Groenlanda şi este pregătită să contribuie la el”, anunţă preşedinţia franceză.
Palatul Élysée face acest anunţ după ce mai multe ţări europene, inclusiv Franţa, au desfăşurat săptămâna trecută trupe pe insulă, în cadrul unei misiuni de recunoaştere sub egida NATO.
Gavin Newsom, guvernatorul Californiei, i-a criticat, la Davos, pe europeni pentru „complicitatea” lor privind cerințele lui Donald Trump de a i se permite să cumpere sau să anexeze Groenlanda, potrivit The Guardian.
Newsom, unul dintre principalii candidați democrați la președinție în 2028, a declarat marți reporterilor de la Forumul Economic Mondial de la Davos că europenii sunt „manipulați” de Trump și că eforturile lor de a negocia cu el „nu au fost diplomație, ci prostie”.
„E timpul să ne întărim, e timpul să fim serioși și să nu mai fim complici”, le-a spus el reporterilor. „Nu pot suporta această complicitate. Oamenii se rostogolesc. Ar fi trebuit să aduc genunchiere pentru toți liderii lumii... este patetic.”
Newsom sugerează în mod regulat că politicienilor americani care se apropie de Trump ar trebui să li se dea genunchiere – pentru a le ușura aplecarea în fața lui Trump.
Mai mulți politicieni europeni i-au scris lui Trump pentru a solicita întâlniri cu acesta înainte de Forumul Economic Mondial de la Davos, care va avea loc săptămâna aceasta. Într-una dintre scrisori, Mark Rutte, secretarul general al NATO și fost prim-ministru al Olandei, a continuat să adopte un ton flatant față de Trump, spunând că „ceea ce ați realizat astăzi în Siria este incredibil”.
El se referea la încheierea unui armistițiu între forțele guvernamentale siriene și Forțele Democratice Siriene conduse de kurzi.
Președintele SUA, Donald Trump, va sosi la forumul de la Davos cu o delegație din care fac parte secretarul de stat american Marco Rubio, șefa de cabinet a Casei Albe, Susie Wiles și adjunctul acesteia, James Blair.
Din delegație mai fac parte purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt și consilierul pe probleme politice al lui Trump, Stephen Miller.
Președintele american mai este însoțit de consilierul pe probleme de securitate Robert Gabriel, consilierul politic Beau Harrison și directorul de comunicații al Casei Albe, Steven Cheung.
Președintele Donald Trump se află din nou în drum spre Forumul Economic Mondial din Elveția, după ce avionul său s-a întors în SUA din cauza unei „probleme electrice minore”, potrivit unui oficial de la Casa Albă, potrivit Fox news.
Președintele Trump a ridicat în repetate rânduri posibilitatea ca forțele militare americane să cucerească Groenlanda dacă Danemarca nu este de acord să o vândă, dar până acum Pentagonul nu a primit instrucțiuni să planifice o invazie.
Într-un interviu acordat duminică dimineață la emisiunea „Meet the Press” de la NBC, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a sugerat, de asemenea, că Groenlanda ar putea fi cucerită prin forță militară dacă negocierile cu Danemarca nu ar da rezultate.
Deși oficialii Pentagonului planifică tot felul de situații militare neprevăzute, nu li s-a cerut încă să planifice o invazie a Groenlandei sau urmările unei astfel de operațiuni, au declarat oficialii americani marți, citați de NYT.
O preluare militară americană a Groenlandei nu ar fi dificilă, spun analiștii militari. Insula este slab populată (56.000 de locuitori într-o zonă de aproximativ trei ori mai mare decât Texasul) și are deja o bază americană în nordul îndepărtat al țării (în scădere de la un număr record de 17 baze în timpul celui de-al Doilea Război Mondial).
Însă oficialii Pentagonului și comandanții superiori își exprimă în privat consternarea și exasperarea față de faptul că Trump continuă să vorbească despre opțiunea forței militare pentru a prelua Groenlanda. Este un teritoriu al Danemarcei, un aliat NATO mic, dar de încredere, ale cărui trupe au luptat și au murit alături de forțele americane în Irak și Afganistan. Un atac asupra Groenlandei ar fi un atac asupra unui aliat NATO, amenințând alianța care a ținut Occidentul unit de la al Doilea Război Mondial.
Avionul Air Force One al preşedintelui american Donald Trump a întâmpinat o "problemă electrică minoră" în timp ce îşi începea călătoria spre Forumul Economic Mondial de la Davos şi se întoarce acum la baza sa din Washington pentru a putea schimba aeronava, potrivit Agerpres, care citează agenţiile internaţionale de presă.
Într-un interviu acordat News Nation, președintele Donald Trump a declarat că Groenlanda este importantă pentru Domul de Aur, planul său de extindere a sistemului de apărare antirachetă al Statelor Unite.
„Groenlanda ar face mult mai eficient Domul de Aur”, a spus el. Trump a respins amenințarea Uniunii Europene de a declanșa o „bazooka comercială” asupra Statelor Unite dacă invadează Groenlanda. „Orice ne fac, tot ce trebuie să fac este să mă opun și va ricoșa înapoi”, a spus el.
Reporter: Cât de departe ați fi dispus să mergeți pentru a obține Groenlanda?
Donald Trump: Veți vedea.
Întrebat dacă angajamentele financiare asumate de alte țări față de SUA s-ar prăbuși din cauza planului său privind Groenlanda, Trump a spus: „Mă îndoiesc. Au nevoie urgentă de acest acord cu noi. Au luptat din greu pentru a-l obține. Avem multe întâlniri programate despre Groenlanda la Davos. Cred că lucrurile vor merge foarte bine.”
Donald Trump a fost întrebat și dacă consideră că „destrămarea NATO” este „un preț care merită plătit pentru anexarea Groenlandei”
„Cred că se va întâmpla ceva care va fi bun pentru toată lumea. (...) Cred că vom ajunge la un rezultat cu care vor fi mulțumiți cei din NATO, dar și noi”.
Donald Trump a sugerat că poporul Groenlandei va fi de acord cu achiziționarea teritoriului arctic de către SUA, în ciuda faptului că groenlandezii au precizat clar că se opun acestei acțiuni.
„Nu am vorbit cu ei. Când voi vorbi cu ei, sunt sigur că vor fi încântați”, a spus Trump spre sfârșitul conferinței de presă de astăzi de la Casa Albă.
Comentariile președintelui vin după ce mii de groenlandezi au protestat în weekend împotriva amenințărilor sale de a prelua insula arctică. Un protestatar a declarat pentru CNN: „Nu suntem de vânzare”.
Donald Trump a fost întrebat dacă ar vrea să înlocuiască ONU cu „Consiliul de Pace” pe care îl propune și pentru care a trimis invitații unui număr de lideri globali.
„Am putea (să înlocuim ONU cu Consiliul de Pace). ONU nu prea au fost de ajutor, eu sunt un mare fan al potențialului ONU”.
„ONU pur și simplu nu a fost de mare ajutor. Sunt un mare fan al potențialului ONU, dar nu s-a ridicat niciodată la înălțimea potențialului său”, a declarat Trump. „ONU ar fi trebuit să rezolve fiecare dintre războaiele pe care le-am rezolvat. Nu am mers niciodată la ele, nici măcar nu m-am gândit să merg”.
Marți seară, Donald Trump a organizat o conferință de presă maraton la Casa Albă, în cadrul căreia vorbește de două ore pe diverse subiecte. Trump spune că-și prezintă „lista de succese” din primul an de mandat. De-a lungul discursului, Trump a vorbit pe diverse subiecte - obișnuitele sale teorii ale conspirației, premiul Nobel pentru Pace, tarife, Biden ș.a.
Trump spune că va merge în curând într-un „loc frumos în Elveția”, adăugând: „Sunt sigur că sunt așteptat cu mare plăcere”.
Președintele SUA nu a comentat încă prea multe pe teme de politică externă, dar mâine pleacă la Forumul Economic Mondial de la Davos.
Trump spune că a făcut mai mult pentru NATO „decât orice altă persoană, vie sau moartă”. El a vorbit și de „campania” sa de presiune pentru a determina membrii NATO să își majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB ca fiind una dintre realizările sale.
„Am făcut mai mult pentru NATO decât oricine, NATO trebuie să ne trateze și ea corect”. Trump a repetat din nou susținerea sa că nu crede că NATO ar sări în ajutorul SUA - „Vom veni în ajutorul lor, dar mă îndoiesc cu adevărat dacă și ei vor veni în ajutorul nostru”.
Reamintim că articolul 5 al tratatului NATO a fost activat o singură dată în istorie, la cererea Statelor Unite, care, după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, au cerut ajutorul aliaților.
Mark Carney, premierul Canadei, a criticat dur atitudinea Statelor Unite sub Donald Trump și a spus că ordinea mondială de după Al Doilea Război Mondial „e pe cale de dispariție”, relatează CNN. Declarația a fost făcută la Davos.
Liderul canadian a spus că „țările de dimensiuni medii trebuie să lucreze împreună” pentru a se putea apăra de marile puteri agresive, dând de înțeles că e nevoie de o „coaliție anti-Trump”.
„Pare că fiecare zi ne aduce aminte că trăim într-o epocă a rivalității între marile puteri. Că ordinea mondială bazată pe reguli e pe cale de dispariție, că cei mai puternici pot să facă tot ce pot, în timp ce cei slabi trebuie să sufere ce trebuie.
În fața unei astfel de logici, există o tendință puternică a țărilor să meargă înainte așa, să se conformeze, să evite problemele și să spere că dacă se conformează vor avea parte de siguranță. Nu așa funcționează”, a declarat Carney într-un discurs sumbru la Davos, marți seară.
Fără să-l menționeze direct pe Donald Trump, Carney a accentuat că marile puteri au început să „folosească integrare economică pe post de armă”, „tarifele care formă de influență” și „lanțurile de aprovizionare ca vulnerabilități ce pot fi exploatate”.
„Canada se opune ferm folosirii tarifelor pe subiectul Groenlandei și cere discuții concentrate pe subiect, pentru a ne atinge obiectivele comune de securitate și prosperitate în Arctica”, a adăugat Carney.
Prim-ministrul canadian a avertizat și că marile puteri nu trebuie să-și hărțuiască aliații și să forțeze sistemul internațional prea multă, o aluzie evidentă la amenințările lui Donald Trump.
„Hegemonii nu pot să continue să-și monetizeze constant relațiile.
Puterile mijlocii trebuie să acționeze împreună, pentru că dacă nu vom fi la masă, vom fi în meniu”, a concluzionat liderul canadian.
„Se pare că în fiecare zi ni se amintește că trăim într-o eră a rivalității dintre marile puteri - că ordinea bazată pe reguli se estompează, că cei puternici pot face ce pot, iar cei slabi trebuie să sufere ce trebuie.
Și acest aforism al lui Tucidide este prezentat ca inevitabil, ca o reafirmare a logicii naturale a relațiilor internaționale. Și confruntate cu această logică, există o tendință puternică a țărilor să meargă înainte așa, să se conformeze, să evite problemele și să spere că dacă se conformează vor avea parte de siguranță.
Nu așa funcționează. Deci, care sunt opțiunile noastre?
În 1978, disidentul ceh Vaclav Havel, ulterior președinte, a scris un eseu intitulat «Puterea celor fără putere», în care punea o întrebare simplă: cum s-a susținut sistemul comunist?
Iar răspunsul său a început cu o băcănie.
În fiecare dimineață, vânzătorul își pune un afiș în vitrina sa, cu textul: «Muncitori din întreaga lume, uniți-vă». El nu crede în asta. Nimeni nu crede. Dar el pune oricum afișul acolo pentru a evita problemele, pentru a semnala conformitatea, pentru a se înțelege. Și pentru că fiecare comerciant de pe fiecare stradă face același lucru, sistemul persistă - nu doar prin violență, ci prin participarea oamenilor obișnuiți la ritualuri pe care le știu în mod privat a fi false.
Havel a numit acest lucru a trăi în interiorul minciunii. Puterea sistemului nu vine din adevărul său, ci din dorința tuturor de a acționa ca și cum ar fi adevărat. Iar fragilitatea sa provine din aceeași sursă. Chiar și atunci când o singură persoană încetează să mai acționeze, când băcanul își îndepărtează afișul, iluzia începe să se risipească.
Prieteni, este timpul ca firmele și țările să își dea jos afișele.
Timp de decenii, țări precum Canada au prosperat sub ceea ce am numit ordinea internațională bazată pe reguli. Ne-am alăturat organizațiilor sale, am lăudat principiile sale, am beneficiat de predictibilitatea sa. Și datorită acestui fapt, am putut urmări politici externe bazate pe valori sub protecția sa.
Știam că povestea ordinii internaționale bazate pe reguli era parțial falsă, că cei mai puternici se scuteau de obligații atunci când le era convenabil, că regulile comerciale erau aplicate asimetric și știam că dreptul internațional se aplica cu o rigoare variată, în funcție de identitatea acuzatului sau a victimei.
Această ficțiune era utilă, iar hegemonia americană, în special, a contribuit la furnizarea de bunuri publice, rute maritime deschise, un sistem financiar stabil, securitate colectivă și sprijin pentru cadre de soluționare a disputelor.
Așa că am pus afișul în vitrină. Am participat la ritualuri și am evitat în mare măsură să semnalăm decalajele dintre retorică și realitate.
Această înțelegere nu mai funcționează.
Permiteți-mi să fiu direct. Ne aflăm în mijlocul unei rupturi, nu al unei tranziții.
În ultimele două decenii, o serie de crize în domeniul financiar, al sănătății, al energiei și al geopoliticii au scos la iveală riscurile unei integrări globale extreme. Dar, mai recent, marile puteri au început să folosească integrarea economică ca arme, tarifele ca pârghie, infrastructura financiară ca coerciție, lanțurile de aprovizionare ca vulnerabilități care trebuiau exploatate.
Nu poți trăi în minciuna beneficiului reciproc prin integrare atunci când integrarea devine sursa subordonării tale.
Organizațiile multilaterale pe care s-au bazat puterile mijlocii - OMC, ONU, COP, însăși arhitectura rezolvării colective a problemelor - sunt amenințate. Drept urmare, multe țări trag aceleași concluzii, și anume că trebuie să dezvolte o mai mare autonomie strategică în domeniul energiei, alimentelor, mineralelor critice, finanțelor și lanțurilor de aprovizionare. Și acest impuls este de înțeles.
O țară care nu se poate hrăni singură, nu se poate alimenta singură sau nu se poate apăra are puține opțiuni. Când regulile nu te mai protejează, trebuie să te protejezi.
Dar să fim limpezi în privința unde duce acest lucru. O lume a fortărețelor va fi mai săracă, mai fragilă și mai puțin sustenabilă.
Și exis