„China ar putea controla rețeaua electrică europeană”. De ce interzice UE invertoarele solare chinezești

Bruxelles-ul interzice finanțarea europeană pentru proiectele de energie curată care folosesc invertoare solare și de stocare din „țări cu risc ridicat”, adică din China. Producătorii sunt nevoiți să se bazeze pe alternative europene, ceea ce riscă să crească facturile la energie și costurile de producție, scrie Euronews.

Sistemele solare generează 13,4% din electricitatea UE și sunt un pilon al rețelei energetice europene. Invertoarele solare sunt „creierul” acestor sisteme: transformă curentul continuu produs de panouri în curentul alternativ folosit de locuințe și firme.

Deși 61% dintre invertoarele solare importate în UE vin direct din China, Comisia Europeană interzice acum instituțiilor financiare precum Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare să finanțeze proiecte care folosesc componente chinezești.

Măsura se aplică doar proiectelor aflate în dezvoltare și instalațiilor viitoare și pornește de la preocupări legate de securitatea națională și cea cibernetică.

„Invertoarele de astăzi sunt conectate la internet, pentru ca producătorul să poată face actualizări de software și operațiuni de mentenanță. Asta înseamnă că trebuie să ai încredere că producătorul de invertoare nu va face actualizări malițioase, care să forțeze invertorul să avarieze rețeaua electrică. În cazul invertoarelor chinezești, trebuie să ai încredere și în guvernul chinez, care poate ordona oricărei companii chineze să-i urmeze instrucțiunile. În felul acesta, China ar putea controla indirect sute de gigawați de capacitate de invertoare, ceea ce înseamnă, în esență, că ar putea controla rețeaua electrică europeană”, a explicat Christoph Podewils, secretar general al European Solar Manufacturing Company, o asociație industrială din UE.

„80% dintre toate sistemele solare nou instalate în UE se bazează direct pe invertoare fabricate în China. Faptul că o pondere atât de mare din componentele celei mai rapid-crescânde surse de energie a UE este controlată din afară poate reprezenta un risc critic, care ar putea destabiliza rețeaua electrică și ar putea declanșa pene de curent la nivel național”, a adăugat el.

Podewils a făcut trimitere la un studiu de securitate cibernetică realizat de Universitatea Tehnică Cehă din Praga. Acesta a constatat că cercetători afiliați Chinei au petrecut ani studiind rețelele electrice străine, inclusiv analize ale defecțiunilor în cascadă, ale atacurilor prin injectarea de date false și ale metodelor de identificare a nodurilor critice a căror perturbare ar putea declanșa pene de curent la scară largă. Studiul susține că resursele energetice distribuite, precum sistemele solare și bateriile, apar tot mai des în aceste cercetări, atât ca active ale rețelei, cât și ca potențiale ținte de atac.

Un sector divizat

Dezvoltatorii de energie curată se grăbesc să-și rescrie contractele de achiziție. Înghețarea finanțărilor intră în vigoare imediat, așa că proiectele care folosesc fonduri europene trebuie să oprească achizițiile și să înlocuiască echipamentele chinezești.

Termenele sunt amânate cu șase până la douăsprezece luni, întrucât dezvoltatorii așteaptă invertoare fabricate în Europa. Cum aproximativ 20% dintre instalațiile solare din UE primesc sprijin de la BEI, sute de proiecte sunt afectate. Printre ele se numără și portofoliul Solaria Utility din Spania, un program de 1,7 miliarde de euro pentru construirea a 100 de centrale solare în Spania, Italia și Portugalia.

Dezvoltatorii trebuie acum să-și procure echipamentele de la producători europeni sau de la parteneri de încredere, precum Japonia și Statele Unite. Printre furnizorii-cheie se numără germanii de la SMA Solar Technology, austriecii de la Fronius International, italienii de la Fimer și olandezii de la Victron Energy – deși tranziția rapidă creează blocaje logistice.

„Decizia poate adăuga o anumită complexitate pentru dezvoltatorii de proiecte care se bazează pe investiții ale UE. Aceștia vor trebui să-și analizeze mai atent alegerea furnizorilor și să-și reevalueze anumite ipoteze de proiect. În același timp, observăm o schimbare mai amplă: dincolo de cost și performanță, factori precum securitatea sistemelor, transparența și conformitatea cu reglementările devin tot mai importanți în deciziile de achiziție”, a declarat Jürgen Reinert, directorul general al SMA.

Companiile vor avea nevoie, de asemenea, ca furnizorii să certifice că nici componentele interne – inclusiv plăcile de circuite și semiconductorii – nu provin din China. Verificările vamale sunt așteptate să genereze întârzieri administrative suplimentare.

Interdicția ar urma să crească cu aproximativ 2% costurile de achiziție, întrucât alternativele europene și cele ale aliaților sunt mai scumpe, iar capacitatea de producție nu poate fi extinsă peste noapte.

Producătorii chinezi beneficiază de o producție puternic automatizată și pot oferi, de regulă, produse cu 20-30% mai ieftine decât competitorii europeni. China controlează, totodată, circa 98% din lanțul de aprovizionare cu componente pentru sisteme solare și baterii, ceea ce înseamnă că firmele europene depind în continuare de materiale din Asia, ceea ce crește costurile de transport și pe cele de intermediere.

Renunțarea la importurile chinezești este așteptată să creeze și blocaje temporare de aprovizionare, pe măsură ce logistica se reorientează către rețelele regionale de transport europene.

„SMA, de exemplu, este o companie bine consolidată și are experiență dovedită în livrarea de sisteme complexe”, a spus Reinert. „În multe cazuri, impactul va depinde de factori specifici fiecărui proiect – precum termenele, cerințele de certificare și structurile de finanțare – mai degrabă decât doar de constrângerile de aprovizionare”.

Efectul asupra cetățenilor UE

Se așteaptă ca dezvoltatorii să absoarbă costurile de producție mai mari, întârzierile proiectelor și restructurarea lanțului de aprovizionare. În timp, o parte din aceste costuri ar putea fi transferate consumatorilor, ducând la creșteri moderate ale prețurilor la electricitate.

„Costurile ar putea crește puțin. Dar provocarea pe termen lung este reziliența lanțurilor noastre de aprovizionare”, a declarat David Greau, secretar general al sindicatului energetic francez Enerplan. „Reindustrializarea întregului lanț valoric, de la panouri solare la invertoare, face parte din acest efort. Avem nevoie de o industrie europeană puternică”.

Decizia va afecta și ritmul de implementare a energiei regenerabile. Pe măsură ce proiectele mari înlocuiesc echipamentele chinezești, adăugarea de noi capacități regenerabile ieftine în rețea va încetini temporar.

„Este necesar să ne asigurăm că termenele sunt aliniate, impunând cerințe de tip «Made in Europe» atunci când industria este capabilă să livreze”, a adăugat Greau. „Prin economii de scară, produsele europene ar trebui să devină competitive, chiar dacă este nevoie de sprijin suplimentar în faza de demarare. Întregul sector va avea de câștigat pe termen lung”.

Scăderea anticipată a facturilor la energie ale consumatorilor va veni, probabil, mai târziu decât se estima în Strategia UE pentru energie solară, care prevedea o ușurare în 2025-2026 și o scădere de 4-25% a prețurilor angro la electricitate până în 2030.

Drumul către reziliență

Între 2027 și 2030, producătorii europeni ar urma să-și extindă producția locală în cadrul Actului privind industria cu zero emisii nete (Net-Zero Industry Act). Costurile interne de producție mai mari vor fi, probabil, integrate în tarifele de bază la electricitate, ducând la prețuri structural mai sigure, dar puțin mai scumpe, pe termen lung.

Susținătorii argumentează că, în schimb, rețeaua electrică devine mai sigură. Eliminarea software-ului chinezesc din infrastructura energetică critică reduce riscul ca atacuri cibernetice sponsorizate de un stat să provoace pene de curent la scară largă și oferă, totodată, un impuls semnificativ industriei europene.