Reels-urile şi filmuleţele scurte de pe platformele online, cum ar fi TikTok sau Instagram, degradează creierul tinerilor şi al copiilor. Acesta este rezultatul unui studiu realizat de Universitatea Griffith din Australia pe un eșantion de aproape 100.000 de persoane și publicat recent de American Psychological Association.
Studiul a arătat că tinerii petrec în medie 6,5 ore pe internet şi de foarte multe ori urmărind video-uri scurte postate pe aplicații. Acest obicei obişnuiește creierul cu simulare rapidă, superficială, şi duce la scăderea capacităţii de concentrare, de citire şi învăţare şi la slăbirea memoriei de lucru.
Mai mult, în timp provoacă anxietate, probleme cu somnul, izolare socială şi satisfacţie de viaţă mai scăzută.
Ioana Silion, psihiatru, a vorbit despre acest subiect în cadrul emisiunii News Hour with CNN.
„În primul rând, aceste filmulețe scurte creează un gust de dopamină. Acest lucru face ca să scadă activitatea cerebrală pe termen lung pentru activități complexe și creierul nu se poate antrena pentru activități mai îndelungate.
Determină o suprasolicitare cognitivă, stimulează comportamentele aditive, pot influența structura cerebrală prefrontală din cauza acestor boost-uri de dopamină frecvente, iar zona prefrontală sugerează dezvoltarea în jurul vârstei de 21-22 de ani și are rol în memorie, luarea deciziilor, reglarea emoțiilor și a impulsurilor. Iar copiii și tinerii în felul acesta acesta își pot dezvolta mecanisme adaptative defectuase, iar structura personalității poate fi influențată de aceste activități.
Pot apărea tulburări somatice, în principal legate de activitatea cardiacă intensă, care poate poate deveni mai ales atunci când se schimbă imaginile și filmulețele. Tulburări de alimentație din cauza comportamentelor compulsive stimulatoare de dopamină, tulburări de somn, prin inhibarea secreției naturale de melatonină. Deși persoanele consideră că își petrec timpul liber și se relaxează, e perceput ca o relaxare, de fapt, acesta favorizează senzația de epuizare precoce”, a declarat Ioana Silion, psihiatru.
Aceasta a făcut și câteva recomandări pentru părinți.
„Să expună copiii de mici la surse naturale de dopamină, plimbare în aer liber, sport, activități artistice, socializare directă cu copii, cu persoane care au interese comune, cititul, învățatul pe de rost a anumitor informații care stimulează atenția și memoria de lungă durată, limitarea accesului la rețelele sociale și petrecerea cât mai mult timp împreună”, a încheiat aceasta.