Extremiștii din interiorul regimului iranian, convinși că Iranul a ieșit deja victorios din războiul cu Statele Unite, profită de înfrângerea suferită de Donald Trump la alegerile intermediare pentru a-i cere să plătească un preț mai mare pentru încheierea conflictului: o „nouă ordine mondială” favorabilă regimului de la Teheran, scrie CNN, sâmbătă.
Această grupare influentă de conservatori și-a înăsprit discursul în cursul săptămânii, cerând public ca americanilor să nu li se ofere concesii în negocierile aflate în desfășurare.
După înfrângerea majoră suferită de Partidul Republican al lui Trump la alegerile intermediare, liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a avertizat miercuri, într-un mesaj, împotriva „celei mai mici tendințe de capitulare”, avertisment pe care ultraconservatorii îl consideră adresat negociatorilor iranieni.
Trump a recunoscut, într-o convorbire cu Fox News, că războiul din Iran a contribuit la înfrângerea republicanilor, însă vicepreședintele JD Vance a fost mai explicit, declarând miercuri, într-o postare amplă pe Twitter, că „motivul pentru care am pierdut este războiul”.
Aceste recunoașteri par să îi fi încurajat pe extremiștii iranieni, politicienii și publicațiile apropiate acestei tabere prezentând înfrângerea electorală a lui Trump drept o victorie pentru Iran.
Publicația ultraconservatoare Raja News a publicat un articol de opinie în care susține că Statelor Unite nu ar trebui să li se ofere o „cale de ieșire” din conflict înainte de a „plăti prețul” pentru atacarea Iranului și că lui Trump nu trebuie să i se permită să „scape printr-un acord încheiat în grabă”.
„Realizările poporului iranian și avantajele obținute (...) nu trebuie compromise prin oferirea unei căi de ieșire celeilalte părți”, a scris, miercuri, autorul articolului.
„Singura modalitate de a îndepărta amenințarea războiului este creșterea puterii, exercitarea unei presiuni maxime asupra SUA și asupra prețurilor energiei și determinarea inamicului să regrete ceea ce a făcut”.
Riscul unei escaladări
La opt luni de la declanșarea conflictului, războiul se află într-un impas, cu puține operațiuni militare și fără progrese diplomatice semnificative.
În ultimele săptămâni, negociatorii iranieni au făcut mai multe deplasări între Teheran și Doha, în timp ce mediatorii din Qatar încearcă să reducă diferențele dintre pozițiile celor două părți și să obțină un acord care să permită începerea negocierilor privind programul nuclear iranian și încheierea războiului.
„Conducerea iraniană consideră că rezultatele recente ale alegerilor confirmă eficiența strategiei sale împotriva Statelor Unite”, a declarat pentru CNN Hamidreza Azizi, analist principal specializat în Iran la International Crisis Group. „Prin urmare, este probabil ca Teheranul să își înăsprească și mai mult condițiile pentru încheierea unui acord cu americanii”.
Potrivit lui Azizi, este nerealist ca Trump să declare pur și simplu „misiune îndeplinită” și să pună capăt războiului fără să obțină concesii din partea Iranului în privința programului nuclear, care să îi permită să atenueze criticile de pe plan intern.
Cealaltă opțiune ar fi lansarea unei operațiuni militare majore, astfel încât președintele american să poată susține că a încheiat războiul de pe o poziție de forță.
„Problema este că, având în vedere ultimele rezultate electorale, iranienii nu văd niciun motiv să îi ofere lui Trump concesii în domeniul nuclear”, a explicat Azizi. „De asemenea, este de așteptat să insiste și mai puternic decât înainte asupra cererii ca Statele Unite să facă primul pas înainte ca orice acord să poată fi încheiat”.
Un oficial din regiune a declarat, joi, pentru CNN că riscul reluării războiului cu Iranul a scăzut după înfrângerea Partidului Republican la alegerile intermediare din SUA, dar că o escaladare rămâne probabilă.
În octombrie, Trump a declarat că Statele Unite nu vor ataca Iranul înaintea alegerilor intermediare, dar nu a confirmat și nici nu a exclus reluarea bombardamentelor după scrutin. Această incertitudine a provocat îngrijorare în Orientul Mijlociu, în condițiile în care Iranul a amenințat că va extinde atacurile de represalii.
În ultima săptămână, Statele Unite au lansat mai multe atacuri asupra insulei iraniene Qeshm, inclusiv în noaptea precedentă. Ambele părți au încercat să minimalizeze amploarea atacurilor, aparent pentru a nu compromite negocierile aflate în desfășurare.
„Acum trebuie să luăm o decizie: vrem să mergem mai departe? Aș prefera să nu distrug și restul țării, dacă este posibil, dar poate că va trebui să o fac”, le-a declarat Trump jurnaliștilor, joi. „Veți afla destul de curând”.
Activitatea diplomatică din Orientul Mijlociu s-a intensificat după alegerile intermediare de marți. Vineri, Qatarul a anunțat că Trump l-a sunat pe emirul Sheikh Tamim bin Hamad Al Thani pentru a discuta despre reducerea tensiunilor.
Cu o zi înainte, ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a discutat cu omologii săi din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Oman, Pakistan, Kuweit, Iordania, Turcia, Cipru și Qatar.
Cum s-ar putea încheia războiul?
Deși extremiștii iranieni se declară public favorabili continuării confruntării, experții consideră că liderii țării urmăresc încheierea unui acord cu Statele Unite care să pună capăt războiului și, în același timp, să ofere Teheranului o influență regională mai mare.
„Asta înseamnă ca Iranul să iasă din conflict cu o capacitate mai mare de descurajare, cu instrumente de presiune durabile și cu o ordine regională în care SUA și Israelul să nu mai poată menține Iranul izolat, supus permanent presiunilor și vulnerabil la atacuri fără să riște costuri potențial insuportabile”, a declarat pentru CNN Sina Toossi, cercetător asociat principal la Center for International Policy.
Iranul a cerut SUA să îndeplinească șapte condiții înainte să redeschidă Strâmtoarea Ormuz. Printre acestea se numără încheierea războiului „pe toate fronturile”, plata unor despăgubiri, retragerea forțelor americane și ridicarea sancțiunilor. Nu este clar dacă Statele Unite vor accepta aceste cereri.
Războiul declanșat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului a dus la moartea liderului suprem Ali Khamenei, a principalilor săi comandanți militari, a unor oameni de știință implicați în programul nuclear și a sute de civili. De asemenea, au fost distruse obiective militare importante.
Conflictul a provocat pierderi economice uriașe regimului și a transformat în confruntare deschisă un război purtat timp de decenii prin operațiuni indirecte și clandestine.
Pe măsură ce conflictul a intrat în impas, Statele Unite au impus o blocadă maritimă asupra Iranului și au reintrodus sancțiuni, agravând dificultățile economice și sporind presiunea asupra populației.
„Economia și infrastructura Iranului au suferit enorm, iar continuarea confruntării presupune riscuri uriașe. Dar tocmai de aceea liderii iranieni ezită să renunțe la instrumentele de presiune pe care încă le dețin fără să obțină în schimb ceva durabil”, a explicat Toossi.
Pe plan intern, războiul a accentuat divergențele dintre ultraconservatori, care doresc continuarea confruntării cu Statele Unite, și moderați, care consideră că diplomația și deschiderea către comunitatea internațională ar putea reduce presiunile economice asupra Iranului. În ciuda acestor neînțelegeri, conducerea iraniană a rămas relativ unită în abordarea relațiilor cu Statele Unite.
Pe termen scurt, prioritatea a fost creșterea costurilor globale ale conflictului prin atacarea infrastructurii petroliere din regiune și perturbarea transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz, prin care trecea înainte de război aproximativ o cincime din producția zilnică mondială de petrol.
Pe termen lung, însă, Iranul urmărește să obțină cele mai importante avantaje, ieșind din război cu o influență și o putere regională mai mari decât înainte.
„Iranul dorește ca vecinii săi să recunoască faptul că securitatea lor nu se poate baza exclusiv pe puterea militară americană și că orice acord regional durabil trebuie să țină cont de interesele Iranului”, a declarat Toossi.
„Iranul dorește un acord care să modifice echilibrul strategic în favoarea sa, limitând capacitatea SUA de a-l izola, de a exercita presiuni asupra sa sau de a-l ataca după bunul plac”.
În mesajul său, Khamenei a declarat că războiul a adus „zorii luminoși și plini de speranță” ai unei noi epoci și pune „bazele unei noi ordini mondiale”, oferind astfel un indiciu despre obiectivul pe care Iranul speră să îl atingă în cele din urmă prin acest conflict.
Această ambiție se lovește, însă, acum, de un președinte american care ar putea fi hotărât să își demonstreze puterea pe plan extern, în timp ce înfrângerea electorală îi limitează tot mai mult libertatea de acțiune pe plan intern.