La nivel global, tinerii au tot mai multe probleme în a face față provocărilor vieții și în a funcționa eficient în activitățile zilnice, potrivit unei cercetări realizate de organizația americană Sapien Labs. Studiul arată că tinerii din Europa au rezultate mai slabe decât cei de pe alte continente, mai multe țări europene aflându-se printre cele mai prost clasate din lume, scrie Euronews.
Cercetarea a măsurat așa-numitul „Mind Health Quotient” (MHQ), pe baza unor sondaje online realizate în Asia, Africa, Europa și Americi. Indicatorul evaluează „sănătatea minții” - adică abilitățile emoționale, sociale, cognitive și fizice necesare pentru a avea o viață echilibrată, relații funcționale și performanță profesională.
„Criza sănătății mintale pare să se adâncească de la o generație la alta și merge mult dincolo de creșterea cazurilor de depresie și anxietate la tineri”, a declarat Tara Thiagarajan, autoarea principală a raportului și fondatoarea organizației.
Participanții au evaluat atât capacitatea de a face față provocărilor zilnice, cât și existența unor tulburări psihice majore. Mulți au raportat dificultăți în controlul emoțiilor, în relațiile cu ceilalți și în menținerea atenției.
„Tinerii sub 35 de ani, care oricum se descurcau mai greu decât părinții și bunicii lor înainte de pandemie, au suferit un declin accentuat în perioada COVID-19 și nu și-au mai revenit nici până astăzi”, a explicat Thiagarajan.
De când cercetătorii au început să măsoare MHQ, în 2019, persoanele de peste 55 de ani au rămas relativ stabile, în jurul scorului de 100 - considerat nivelul normal pentru populația generală.
În schimb, fiecare generație mai tânără are rezultate mai slabe. Tinerii între 18 și 34 de ani au un scor mediu de doar 36, iar 41% dintre ei spun că se confruntă cu probleme serioase de sănătate mintală.
Cum se clasează țările europene
Studiul a constatat că tinerii din Africa subsahariană - regiunea cu cel mai mic venit pe cap de locuitor din lume – obțin scoruri mai bune decât cei din Statele Unite, Canada, Europa, India, Japonia și Australia, care se află spre coada clasamentului.
Italia este cea mai bine poziționată țară europeană, pe locul 20 din cele 84 de state analizate.
Finlanda se află pe locul 40, Portugalia și Spania pe 46, Belgia pe 52, iar Franța pe 58. Cele mai slab clasate țări europene sunt Irlanda (locul 70), Germania (71) și Regatul Unit (81).
„Partea surprinzătoare a acestui declin este că el este cel mai pronunțat în țările bogate și dezvoltate, unde cheltuielile pentru sănătatea mintală au crescut, dar fără rezultate vizibile”, a explicat Thiagarajan.
Ea a subliniat că soluția nu este doar tratarea simptomelor, ci abordarea cauzelor profunde ale problemei.
Ce stă la baza problemelor de sănătate mintală
Cercetarea a identificat patru factori principali care influențează sănătatea mintală a tinerilor: relațiile de familie, spiritualitatea, utilizarea smartphone-urilor și consumul de alimente ultraprocesate.
Relațiile slabe cu familia îi fac pe tineri de aproape patru ori mai predispuși să se încadreze în categoria celor cu suferință psihică severă, comparativ cu cei care au legături strânse cu rudele lor.
Persoanele care au un sentiment puternic de spiritualitate și de legătură cu o putere superioară au rezultate mai bune decât cele care nu se consideră spirituale. Țările în care tinerii se declară cel mai puțin spirituali sunt Germania, Regatul Unit și Spania.
De asemenea, accesul timpuriu la primul smartphone este asociat cu rezultate mai slabe ale sănătății mintale la maturitate.
La nivel global, generația Z (18–24 de ani) a primit primul smartphone, în medie, la vârsta de 14 ani. Media variază de la 9 ani în Finlanda până la 18 ani în Tanzania și Uganda. În Europa, vârsta medie este între 12 și 13 ani.
Consumul de alimente ultraprocesate a crescut puternic în ultimii 15 ani și este asociat cu 15–30% din povara totală a problemelor de sănătate mintală, arată studiul.
Autorii mai notează că, în ciuda investițiilor crescute în cercetare și servicii de sănătate mintală la nivel global, rezultatele nu s-au îmbunătățit semnificativ.
„Aceste tendințe arată clar că este nevoie de schimbări structurale, care să nu se concentreze doar pe tratament, ci și pe factorii de mediu care modelează mintea tinerilor încă de la început”, concluzionează raportul.