Dropiile din România, în pericol de dispariție: A mai rămas o singură populație. În patru județe s-au instalat cuiburi artificiale

Ultimele habitate ale dropiei din România sunt atent supravegheate de specialiștii Asociației Milvus. Considerată cea mai mare pasăre zburătoare din Europa, dropia se află astăzi pe lista speciilor vulnerabile, amenințate cu dispariția, la nivel global.

Dropiile din România sunt monitorizate, iar ultimele habitate rămase sunt protejate de specialiștii Asociației Milvus. Clasificată drept specie vulnerabilă la nivel global, dropia a cunoscut un declin sever ca urmare a fragmentării habitatelor sale. În anii ’50, specia a ajuns aproape de dispariție, după ce pajiștile în care trăia au fost arate și transformate în terenuri agricole.

Potrivit biologului Attila Nagy, coordonator al programului pentru dropie din cadrul Grupului Milvus, monitorizarea speciei a început în anul 2007, în zona Salonta, județul Bihor. De atunci, specialiștii încearcă să vină în sprijinul unei specii aflate în pragul dispariției.

Odată dispărută dintr-o zonă, revenirea dropiei este extrem de dificilă și costisitoare, motiv pentru care conservarea populației existente este esențială atât pentru specie, cât și pentru România.

Cuiburi artificiale pentru dropii, instalate în patru județe

Monitorizarea nu se limitează doar la județul Bihor, ci se extinde în întreaga Câmpie de Vest.

Biologul Lorincz Bărbos, din cadrul Grupului Milvus, precizează că, în cele patru județe din Câmpia de Vest, au început să fie instalate cuiburi artificiale, după ce s-a constatat că specia a dispărut din mai multe zone, iar populația sa a scăzut dramatic.

Decline similare au fost observate nu doar în România, ci în întreaga Europă, existând țări în care dropia a dispărut complet ca specie cuibăritoare.

Directorul executiv al Grupului Milvus, Papp Tamás, subliniază că dropia are o singură populație în România, în apropierea orașului Salonta. Este o specie dificil de conservat, deoarece are nevoie de o agricultură prietenoasă cu păsările, condiție greu de îndeplinit în Câmpia de Vest, unde agricultura este foarte intensivă.

Protejarea dropiei face parte dintr-un program mai amplu de conservare a speciilor dependente de habitatele agricole.

Specialiștii speră ca, în următorii șapte ani, eforturile comune să dea rezultate, iar dropia să rămână parte a faunei României.