Echinocțiul de toamnă 2026 are loc în România în dimineața zilei de 23 septembrie 2026, marcând începutul oficial al toamnei astronomice atât în țara noastră cât și în întreaga emisferă nordică. Este unul dintre cele două momente din an în care Soarele luminează aproape în mod egal cele două emisfere ale Pământului, iar ziua și noaptea au aproape aceeași durată, potrivit NASA.
Din acest moment, zilele vor deveni tot mai scurte, iar nopțile vor continua să se lungească până la solstițiul de iarnă, din luna decembrie.
Echinocțiul de toamnă 2026 are loc pe 23 septembrie 2026
În România, echinocțiul de toamnă 2026 are loc miercuri, 23 septembrie, la ora 03:05.
Acesta este momentul în care Soarele traversează ecuatorul ceresc și trece din emisfera nordică a sferei cerești în emisfera sudică. Din punct de vedere astronomic, longitudinea Soarelui ajunge la 180 de grade, iar acest punct este cunoscut și sub numele de punct autumnal.
Echinocțiul reprezintă un fenomen astronomic care are loc de două ori pe an: o dată în martie, când începe primăvara astronomică în emisfera nordică, și din nou în septembrie, când începe toamna astronomică.
În această perioadă, Soarele răsare aproape exact la est și apune aproape exact la vest, un lucru valabil pentru aproape toate regiunile globului.
Deși termenul „echinocțiu” provine din latină și înseamnă „noapte egală”, durata zilei și a nopții nu este perfect identică în toate locurile de pe Pământ. Din cauza dimensiunii aparente a Soarelui și a refracției luminii în atmosferă, ziua este, de regulă, cu câteva minute mai lungă decât noaptea.
Ce se întâmplă la ora 03:05
Ora 03:05 marchează momentul astronomic exact al echinocțiului în România, potrivit astro-urseanu.ro.
Atunci, centrul Soarelui se află chiar deasupra planului ecuatorului terestru. Este clipa în care razele solare luminează în mod aproape egal emisfera nordică și emisfera sudică.
La latitudinea României, în jurul acestei date, Soarele atinge la amiază o înălțime de aproximativ 45 de grade deasupra orizontului, adică aproximativ la jumătatea distanței dintre orizont și zenit.
În regiunile polare apar și cele mai spectaculoase efecte ale echinocțiului. La Polul Nord începe lunga noapte polară, iar la Polul Sud Soarele răsare și va rămâne deasupra orizontului timp de aproximativ șase luni, până la echinocțiul de primăvară.
În emisfera sudică, aceeași dată marchează începutul primăverii astronomice.
Începe toamna astronomică și zilele devin tot mai scurte
Echinocțiul de toamnă 2026 marchează începutul toamnei astronomice, care se va încheia pe 21 decembrie 2026, la momentul solstițiului de iarnă.
Din 23 septembrie, durata zilei începe să scadă vizibil de la o zi la alta, în timp ce nopțile devin din ce în ce mai lungi.
Acest fenomen este determinat de înclinarea axei Pământului și de mișcarea planetei în jurul Soarelui. După echinocțiul de toamnă, traiectoria aparentă a Soarelui pe cer continuă să se deplaseze spre sud până la solstițiul de iarnă, când emisfera nordică primește cea mai mică cantitate de lumină din întregul an.
În România, diferențele dintre durata zilei și a nopții devin tot mai evidente în lunile octombrie și noiembrie. La solstițiul de iarnă, ziua va ajunge la cea mai scurtă durată din an, iar noaptea la cea mai lungă.