Peste 113.000 de ruși au părăsit țara săptămâna trecută prin punctul de trecere Verhni Lars, una dintre principalele rute către Georgia. Creșterea traficului de la frontieră se remarcă în contextul în care cresc temerile că la Kremlin s-ar pregăti o nouă mobilizare, scrie Politico.
În ultimele luni, autoritățile ruse au adoptat măsuri tot mai agresive pentru recrutare, au intensificat colectarea datelor despre rezerviști și au extins atribuțiile Gărzii Naționale, alimentând speculațiile privind o nouă mobilizare.
Alexei Tabalov, fondatorul organizației pentru drepturile omului "Școala Recrutului", care oferă sprijin recruților și militarilor, spune că organizația sa a observat recent o creștere a solicitărilor de asistență juridică din partea bărbaților aflați la vârsta recrutării, "în principal din partea celor aflați în rezervă".
La începutul lunii august, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că serviciile de informații ale țării sale se așteaptă ca Rusia să lanseze până la sfârșitul anului o "mobilizare rapidă" a câtorva sute de mii de oameni.
Georgia s-a mai confruntat cu un astfel de val de persoane care încercau să părăsească Rusia. În septembrie 2022, când președintele Vladimir Putin a ordonat o mobilizare militară parțială prin care aproximativ 300.000 de oameni au fost chemați sub arme, Georgia a fost una dintre principalele destinații ale rușilor care încercau să fugă din țară.
Fiind una dintre puținele țări din Europa de Est care permiteau atunci accesul fără viză cetățenilor ruși, Georgia a primit peste 100.000 de ruși într-o singură săptămână.
Kremlinul a negat informațiile privind o posibilă mobilizare. Vorbind săptămâna trecută cu jurnaliștii, ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a declarat: "Nu avem nevoie de o mobilizare în masă în acest moment; din câte știu, nu este nici planificată, nici așteptată".
În același timp, purtătorul de cuvânt al guvernului rus, Dmitri Peskov, a afirmat în această săptămână că informațiile despre o mobilizare sunt "răspândite de autoritățile ucrainene".
Totuși, evoluțiile de pe front sunt tot mai greu de ignorat. Rusia nu publică date oficiale privind numărul victimelor, însă fostul comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrski, a afirmat că pierderile Moscovei au depășit numărul voluntarilor dispuși să intre pentru prima dată în armată. Deși Rusia a reușit în mare parte să atragă voluntari și deținuți pentru război prin oferirea unor plăți generoase, "devine din ce în ce mai dificil pentru Kremlin să recruteze oameni noi", a declarat un avocat al organizației Russian Peace Plea, care ajută bărbații să evite serviciul militar și care a solicitat anonimatul din motive de securitate.
"Contractul social" dintre Kremlin și populația rusă "se destramă vizibil", a mai spus avocatul.
Măsuri de pregătire
Rezerva militară a Rusiei este formată în principal din bărbați cu vârsta de până la 55 de ani care au efectuat serviciul militar obligatoriu. Serviciul militar cu durata de un an este obligatoriu pentru bărbații ruși cu vârste între 18 și 30 de ani, cu unele excepții legate de probleme de sănătate sau continuarea studiilor.
"Acești oameni sunt, de regulă, printre cei mai susceptibili să fie chemați sub arme în cazul unei mobilizări", a declarat Tabalov. În 2022, ministrul rus al Apărării de atunci, Serghei Șoigu, estima numărul rezerviștilor la aproximativ 25 de milioane.
FOTO: Getty Images
Potrivit lui Tabalov, în ultimele luni guvernul rus a început să adune datele personale ale rezerviștilor prin intermediul angajatorilor. "Chiar întreabă și despre adresele rudelor lor", a spus el, explicând că astfel de informații ar putea fi folosite pentru a-i găsi pe cei care ar încerca să se ascundă în cazul unei mobilizări. Ulterior, acești bărbați sunt chemați la birourile de recrutare și primesc informații cu privire la unitatea la care ar trebui să se prezinte dacă ar fi declarată mobilizarea.
"Din primăvară, interesul guvernului pentru rezerviști a crescut brusc", a confirmat avocatul organizației Peace Plea.
Tabalov consideră că aceste măsuri pregătesc terenul pentru o mobilizare mai rapidă și mai discretă. "Pur și simplu aduci, să spunem, 10 autobuze la o anumită uzină metalurgică și iei un număr stabilit în prealabil de muncitori direct de la locurile lor de muncă, chemându-i pe nume: Petrov, Ivanov, Sidorov – vă rog, urcați în autobuz, iar apoi îi duci la baza militară", a explicat el.
O serie de legi adoptate în ultimele luni indică, de asemenea, posibile pregătiri pentru o nouă mobilizare.
În martie, Kremlinul a făcut obligatorii convocările militare electronice pentru procesul de recrutare. Mobilizarea din 2022 s-a bazat pe convocări pe hârtie, care produceau, în general, efecte doar după ce erau semnate de persoana convocată. Sistemul a creat o breșă birocratică ce a contribuit la plecarea rapidă din țară a până la un milion de ruși, care încercau să evite primirea ordinului de mobilizare și interdicția ulterioară de a părăsi Rusia.
Introduse în 2023 și implementate la nivel național, inițial pe bază voluntară, în 2025, convocările online produc efecte imediat după emiterea lor. Sistemul notifică automat serviciile de frontieră și interzice persoanei respective să părăsească țara. "Autoritățile au învățat lecția de la mobilizarea precedentă", a spus Tabalov.
În iulie, presa rusă a relatat că Garda Națională a Rusiei, structură de securitate creată de Putin în 2016, în principal pentru protejarea regimului împotriva amenințărilor și protestelor interne, dar și în teritoriile ocupate, lua măsuri pentru pregătirea personalului, militarilor și infrastructurii în cazul unei eventuale mobilizări. Printre măsuri s-ar fi numărat exerciții și evacuări.
În acest context, directorul Gărzii Naționale, Vladimir Zolotov, a semnat un decret prin care instituției îi este atribuită și responsabilitatea de a proteja populația și teritoriul "împotriva pericolelor care apar în perioada de mobilizare, în perioada legii marțiale și în timp de război".
Aceste schimbări indică faptul că guvernul se pregătește pentru o formă mai dură și mai "represivă" de mobilizare, care ar implica și structurile de securitate, a declarat expertul militar ucrainean Oleksandr Kovalenko.
Amânarea inevitabilului
Chiar dacă toate aceste semnale indică o probabilitate tot mai mare a unei noi mobilizări, Putin pare hotărât să o evite. O mobilizare oficială "ar însemna că lucrurile merg prost pe front, că Putin este un comandant-șef slab", a declarat Tabalov. Kremlinul a încercat, în schimb, mai multe strategii agresive de recrutare pentru a evita declararea unei noi mobilizări.
În martie 2026, presa rusă a relatat că Ministerul Apărării intenționează să recruteze aproximativ 80.000 de persoane, în principal studenți, pentru nou-înființatele "Forțe pentru drone" Inițiativa a fost însoțită de o amplă campanie de propagandă și de presiuni asupra universităților. Conducerile instituțiilor de învățământ le cereau în mod regulat studenților să participe la întâlniri cu recrutorii militari, unde erau încurajați să semneze contracte în schimbul unor plăți. În august, publicația Novaya Gazeta Europe a calculat că aproape toate cele mai importante 50 de universități din Rusia începuseră să-și preseze studenții să se alăture „trupelor de drone". Până în iulie însă, doar aproximativ 8.000 de persoane fuseseră recrutate, adică în jur de 10% din ținta stabilită.
Potrivit lui Tabalov, încercarea de a rezolva deficitul de personal prin recrutarea studenților era sortită eșecului. "Din punct de vedere istoric, bărbații merg la universitate pentru a evita armata, nu pentru a se alătura ei", a spus el. Organizația de investigații Conflict Intelligence Team a relatat, de asemenea, în iulie, despre eșecul programului "trupelor de drone" pentru studenți, pe care l-a pus pe seama scăderii interesului pentru înrolarea în armată și a "lipsei de dorință a studenților de a semna un contract cu armata, în ciuda campaniilor active și a presiunilor".
O altă strategie a apărut ulterior, la sfârșitul lunii iunie, după ce pe rețelele sociale au circulat imagini cu razii de amploare în Penza, unul dintre cele mai sărace orașe din partea europeană a Rusiei. În videoclipuri, polițiști și militari, uneori însoțiți de bărbați cu cagule, păreau să oprească bărbați civili la puncte de control, pe stradă și în mijloacele de transport în comun. Aceștia erau urcați în microbuze și duși la birourile de recrutare, unde unii ar fi fost apoi obligați să semneze contracte pentru a merge la război.
Autoritățile din Penza au negat în mod repetat orice implicare în presupusele răpiri și recrutări forțate.
Campania din Penza ar face parte dintr-un efort mai amplu al guvernului de a determina regiunile să recruteze mai mulți bărbați și să atingă cotele stabilite fără declararea oficială a mobilizării. Potrivit informațiilor apărute în presă, Ministerul rus al Apărării a stabilit obiectivul de a recruta 409.000 de militari pe bază de contract până la sfârșitul anului 2026.
"Această inițiativă s-ar putea întoarce împotriva autorităților", a avertizat din nou Tabalov. "Cetățenii din Penza au început deja să se organizeze singuri, formând grupuri de autoapărare, iar acest lucru reprezintă, sincer, o provocare la adresa puterii statului."
În august, bloggerul din Penza Stanislav Morozov a creat un grup care a ajuns la aproximativ 1.500 de membri și care îi ajută pe bărbații confruntați cu reținerea și constrângerea de a se înrola.
"Facem asta din disperare. Pentru că pur și simplu nu ne-a mai rămas nicio altă opțiune. Suntem oameni care își apără drepturile și libertățile fundamentale, dreptul de a nu fi transformați într-o marfă și de a nu ni se lua voința sub amenințarea bastonului", a scris el.
Și locuitorii din Bashmakovo ar fi format un grup de autoapărare pentru a patrula zona, filmând "recrutorii", înregistrând numerele de înmatriculare ale vehiculelor și încercând să-i identifice pe cei care își ascund identitatea.
Indiferent de deficitul de recrutare, nu este așteptat niciun anunț oficial privind o posibilă mobilizare înainte de luna septembrie, când Rusia va organiza alegeri parlamentare. Deși niciun partid anti-război nu a fost lăsat să participe la scrutin, atât Putin, cât și partidul său de guvernământ, Rusia Unită, se confruntă cu o scădere a sprijinului public, iar o mobilizare militară oficială nu ar ajuta imaginea politică a liderului de la Kremlin.
Și totuși, o nouă mobilizare devine din ce în ce mai dificil de evitat pentru Kremlin. "Cred că distrugerea Ucrainei este obsesia lui Putin, iar această idee fixă necesită forță de muncă", a spus Tabalov. "Singura resursă care a mai rămas, având în vedere eșecul celorlalte încercări, este mobilizarea."