Insula privată a lui Marlon Brando a inspirat un plan al cercetătorilor de a extrage poluarea cu carbon din aer

Un atol nealterat din Oceanul Pacific, care i-a aparținut cândva legendarului actor Marlon Brando, este locul unde a luat naștere o tehnologie ce ar putea contribui la rezolvarea unei probleme create la mare distanță de țărmurile sale cu nisip fin, potrivit CNN.

Alex Gagnon și colegul său oceanograf Julian Sachs, cofondatorii companiei Banyu Carbon, cu sediul în Seattle, se aflau pe insula Tetiaroa din Polinezia Franceză, la nord de Tahiti, în urmă cu un deceniu. Cercetau impactul acidificării oceanelor asupra recifelor de corali când și-au dat seama că activitatea lor ar putea contribui la combaterea unei crize globale.

„A trebuit să transferăm cantități mari de carbon în și din apa de mare”, a explicat Gagnon, care este și profesor asociat la Universitatea din Washington. El a povestit că, împreună cu Sachs, s-au întrebat: „Ce-ar fi dacă am inversa procesul, astfel încât să extragem efectiv dioxidul de carbon din aer?”

„Suntem singurii care folosim un proces de eliminare a dioxidului de carbon bazat pe lumina solară”

Ajungem în prezent, când cei doi au instalat recent o unitate pe o fâșie de teren din vestul Australiei, pentru a testa o tehnologie care folosește coloranți și lumina soarelui pentru a capta carbonul din atmosferă. „Suntem singurii care folosim un proces de eliminare a dioxidului de carbon bazat pe lumina solară”, a declarat Gagnon pentru CNN.

Eliminarea dioxidului de carbon se referă la o serie de tehnici menite să extragă poluarea cu carbon din atmosferă și să o stocheze în siguranță. Interesul pentru aceste tehnologii a crescut considerabil, pe măsură ce omenirea se confruntă cu realitatea dură că menținerea unei planete locuibile presupune nu doar reducerea drastică a emisiilor, ci și eliminarea unei părți din poluarea cu carbon deja prezentă în atmosferă.

Metodele convenționale, precum plantarea copacilor, reprezintă cea mai mare parte a sectorului actual de eliminare a carbonului. Cu toate acestea, interesul pentru tehnologiile inovatoare este în plină expansiune. Printre acestea se numără răspândirea rocilor mărunțite pe terenuri, pentru a declanșa reacții chimice, amestecarea în sol a unei forme de cărbune numite „biochar” și, așa cum procedează Banyu Carbon, extragerea carbonului din aer printr-un proces cunoscut sub numele de captare directă din aer.

„În prezent, asistăm la o explozie a numărului de oameni care încearcă diferite tehnologii... Eliminarea dioxidului de carbon a ajuns mult mai sus pe agenda publică”, a declarat Steve Smith, profesor asociat specializat în eliminarea gazelor cu efect de seră la Universitatea Oxford.

Pentru susținătorii acestor soluții, tehnologiile reprezintă un instrument esențial în lupta împotriva schimbărilor climatice. Totuși, multe dintre ele se află încă într-un stadiu incipient, sunt costisitor de dezvoltat și sunt departe de a-și demonstra eficiența la scară largă.

Următorii câțiva ani vor reprezenta un test major pentru această industrie aflată la început de drum.

Ce sunt fotoacizii

În 2016, în apele turcoaz din jurul insulei Tetiaroa, Gagnon și Sachs primiseră sarcina de a simula efectele creșterii nivelului poluării care contribuie la încălzirea planetei asupra unei mici porțiuni de recif de corali.

O parte a proiectului de cercetare presupunea identificarea unei metode mai eficiente de extragere a carbonului din apa adâncă a oceanului și transferarea acestuia în apele puțin adânci din apropierea coralilor, pentru a simula creșterea acidității oceanelor. În cele din urmă, cercetătorii au ajuns la molecule sensibile la lumină, capabile să absoarbă carbonul, numite fotoacizi.

Capacitatea fotoacizilor - care sunt, în esență, coloranți - de a absorbi și elibera dioxid de carbon a fost evidențiată într-un studiu publicat în 2013 de Organizația pentru Cercetare Științifică și Industrială a Commonwealth-ului Australiei, cunoscută sub acronimul CSIRO.

Un deceniu mai târziu, Banyu Carbon a obținut licența exclusivă pentru utilizarea fotoacizilor. Ulterior, echipa lui Gagnon de la Universitatea din Washington a petrecut trei ani dezvoltând procesele chimice necesare pentru a permite eliminarea poluării cu carbon din aer la scară comercială.

Tehnologia este demonstrată în prezent la centrul de testare al CSIRO, situat la sud de Perth, în vestul Australiei.

Cum funcționează noua tehnologie

Procesul funcționează astfel: aerul este aspirat într-o unitate complet întunecată, unde intră în contact cu o soluție pe bază de apă care conține moleculele de colorant. Soluția absoarbe dioxidul de carbon, după care este trecută printr-o serie de panouri expuse la lumina soarelui. Lumina transformă colorantul într-o substanță acidă, determinând eliberarea unui flux de dioxid de carbon.

Carbonul rezultat poate fi stocat sau utilizat în procese industriale, precum fabricarea produselor chimice. „Apoi, acel colorant este refolosit iar și iar și iar și iar”, a explicat Gagnon.

Unul dintre principalele avantaje ale tehnologiei este consumul redus de energie. Procesul nu necesită căldura folosită de multe alte tehnici de captare directă a carbonului din aer. „Avem nevoie doar de lumina soarelui și de aer. Nu sunt necesare conducte sau centrale energetice de mari dimensiuni”, a declarat Gagnon.

Modelul demonstrativ poate elimina o tonă de carbon din aer în decurs de 12 luni, o cantitate foarte mică în raport cu amploarea poluării climatice. În plus, în cadrul acestui experiment, carbonul este eliberat din nou în atmosferă. Speranța este însă că testele vor demonstra potențialul tehnologiei pentru captarea și stocarea directă a carbonului la scară largă.

„Reprezintă un pas important înainte către comercializare”, a spus Gagnon.

Instalații care să extragă jumătate de milion de tone de carbon pe an

Cu suficient sprijin, Banyu Carbon își propune să extindă tehnologia la începutul anilor 2030, astfel încât fiecare instalație să poată extrage aproximativ jumătate de milion de tone de carbon pe an, la un cost de 200 de dolari pe tonă.

Sectorul eliminării carbonului a beneficiat de multă publicitate și de așteptări foarte mari. Un raport McKinsey din 2023 estima că, în condiții favorabile, acesta ar putea deveni o industrie de 1,2 miliarde de dolari până în 2050. Mai recent însă, circumstanțele nu au mai fost la fel de favorabile.

Anul trecut, compania Climeworks, un nume important în domeniul captării directe a carbonului din aer, care deține două instalații în Islanda, a anunțat că va concedia aproximativ 20% din angajați. Compania a invocat incertitudinile economice și schimbarea priorităților în materie de politici climatice.

Apoi, în acest an, Microsoft – un actor important pe piața eliminării dioxidului de carbon – și-a redus semnificativ investițiile în acest sector, potrivit unei analize Bloomberg.

„Uneori, putem ajusta ritmul sau volumul achizițiilor noastre de servicii de eliminare a carbonului”, a declarat un purtător de cuvânt al Microsoft, adăugând însă că nu există nicio „schimbare în ceea ce privește ambițiile noastre”.

Cu toate acestea, decizia a fost interpretată ca un alt posibil semnal îngrijorător pentru industrie, care este încă foarte departe de a ajunge la o dezvoltare la scară largă.

Metodele convenționale, precum plantarea copacilor, reprezintă 99,9% din proiectele de eliminare a carbonului

În prezent, proiectele de eliminare a carbonului extrag aproximativ 2,2 miliarde de tone de carbon din aer în fiecare an, iar metodele convenționale, precum plantarea copacilor, reprezintă 99,9% din acest total.

Tehnologiile inovatoare se dezvoltă rapid, însă elimină doar aproximativ 0,002 miliarde de tone. Iar tehnologiile de captare directă a carbonului din aer, precum cea dezvoltată de Banyu, reprezintă o fracțiune infimă din această cantitate deja foarte mică, potrivit unui raport științific recent de evaluare.

Finanțarea reprezintă un obstacol major, a declarat Mark Patel, partener senior la McKinsey, specializat în tehnologiile climatice.

„Creditorii și investitorii au nevoie de un semnal clar că produsele au valoare pe piață, lucru care rămâne incert în cazul multor soluții în prezent”, a explicat el.

Patel a indicat mai multe provocări, printre care lipsa unor date verificabile privind performanța tehnologiilor, precum și problemele legate de implementarea proiectelor și respectarea termenelor de execuție.

O piață care trebuie creată de la zero

Spre deosebire de mașinile electrice și de energia regenerabilă, care pot fi comercializate pe piețe deja existente, precum cele auto și de electricitate, piața pentru eliminarea carbonului trebuie creată practic de la zero, a declarat Giana Amador, directoarea executivă a Carbon Removal Alliance, o organizație comercială nonprofit.

Companiile pot elibera gratuit poluarea cu carbon în atmosferă, astfel că au puține motive să plătească pentru eliminarea acesteia, a adăugat ea. Prin urmare, dezvoltarea sectorului depinde de politicile climatice ale companiilor, care se pot schimba odată cu evoluțiile politice.

„Cea mai mare amenințare existențială pentru domeniul eliminării carbonului ține de cerere”, a spus Amador.

Cu toate acestea, Amador rămâne optimistă. Potrivit acesteia, sectorul a crescut de la doar câteva companii în urmă cu aproximativ un deceniu la sute de firme în prezent, care dezvoltă o gamă diversă de tehnologii.

„Etapa de mijloc haotică”

Industria traversează acum ceea ce ea numește „etapa de mijloc haotică”.

„Cred că suntem în primele etape ale formării unei piețe mature și cred că vom asista la scăderea costurilor și la îmbunătățirea tehnologiilor.”

Până în prezent, Banyu Carbon a atras investiții de 8,5 milioane de dolari și a anunțat că a încheiat contracte de preachiziție în valoare de 500.000 de dolari, prin care și-a asigurat cumpărători precum H&M și Shopify.

Tehnologia de eliminare a carbonului nu reprezintă un substitut pentru reducerea poluării care contribuie la încălzirea planetei, a declarat Gagnon, de la Banyu Carbon.

„Cea mai eficientă din punct de vedere energetic, cea mai bună pentru planetă și cea mai ieftină metodă de eliminare a carbonului este să nu eliberăm dioxidul de carbon în atmosferă de la bun început, nu-i așa?”

Însă, în condițiile în care lumea continuă să ardă combustibili fosili și să împingă temperaturile la niveluri periculoase, el consideră că activitatea sa nu ar trebui să se mai limiteze la cercetarea impactului poluării cu carbon, ci trebuie să găsească și o modalitate de a o reduce.

„Trebuie să lucrezi și la găsirea unor soluții”, a spus el. „Altfel, totul poate deveni aproape copleșitor.”