Un grătar construit în curtea casei poate părea o amenajare banală, însă lucrurile se complică atunci când este vorba despre o construcție permanentă, din cărămidă sau beton, cu coș de fum și fundație. În acest caz, proprietarul trebuie să țină cont nu doar de distanța față de gard sau relația cu vecinul, ci și de regulile de urbanism și de cele privind prevenirea incendiilor.
Regula de bază: 60 de centimetri față de linia de hotar nu înseamnă că grătarul poate fi pus automat acolo
Codul civil stabilește, ca regulă generală, o distanță minimă de 60 de centimetri față de linia de hotar pentru anumite construcții, lucrări sau plantații, dacă legea sau regulamentul de urbanism nu prevede o distanță mai mare. De asemenea, trebuie respectate drepturile proprietarului vecin. Regulamentele locale de urbanism pot stabili retrageri mai mari.
Așadar, cei 60 de centimetri nu reprezintă o „distanță legală pentru grătar”, ci o regulă generală privind limita de proprietate, care poate fi înlocuită sau completată de reguli urbanistice mai stricte.
Regulamentul General de Urbanism prevede, la articolul 24, că autorizarea construcțiilor este permisă numai cu respectarea distanțelor minime față de limitele laterale și posterioare ale parcelei, potrivit Codului civil, dar și a distanțelor necesare intervenției în caz de incendiu, stabilite pe baza avizului unității teritoriale de pompieri.
Grătarul permanent poate intra în categoria lucrărilor pentru care este necesară autorizație
Aici apare o altă diferență importantă între un grătar mobil și unul construit.
Legea nr. 50/1991 prevede că lucrările de construire, reconstruire, modificare, extindere sau reparare a construcțiilor se execută, în principiu, pe baza unei autorizații de construire, cu excepțiile prevăzute expres de lege. Un grătar permanent, realizat din zidărie și fixat pe teren, nu trebuie tratat automat ca un simplu obiect de mobilier de grădină.
De aceea, înainte de construirea unui grătar fix, proprietarul ar trebui să ceară de la primărie un certificat de urbanism și să afle exact în ce categorie este încadrată lucrarea și ce retrageri sunt impuse pe parcela respectivă.
Ce spune ISU despre focul deschis
Din punctul de vedere al prevenirii incendiilor, regula esențială este că prepararea hranei cu foc deschis trebuie făcută în locuri special amenajate și în condiții și la distanțe care să nu permită propagarea focului la construcții, depozite, culturi agricole, păduri, plantații sau alte vecinătăți.
Normele de prevenire a incendiilor prevăd, de asemenea, că utilizarea focului deschis nu este permisă la mai puțin de 40 de metri față de locurile cu pericol de explozie și, în anumite condiții, la mai puțin de 10 metri față de materiale sau substanțe combustibile, precum lemnul, hârtia, textilele, cartonul asfaltat, bitumul sau uleiul.
Atenție: cei 10 metri nu trebuie interpretați ca o regulă universală care spune că orice grătar trebuie să fie la 10 metri de gard. Norma se referă la distanța față de materiale sau substanțe combustibile și la condițiile de utilizare a focului deschis. Un gard din lemn, de exemplu, este o situație evident diferită față de un gard din zidărie.
În plus, folosirea focului deschis este interzisă în locuri cu pericol de incendiu și pe timp de vânt.
De ce contează foarte mult materialul gardului
Dacă gardul vecinului este din lemn, PVC sau alt material combustibil, amplasarea unui grătar cu cărbuni sau lemne în imediata apropiere poate crea un risc evident de propagare a focului.
În cazul unui gard din beton, cărămidă sau zidărie, riscul ca gardul însuși să ia foc este mult mai redus, dar rămân alte probleme: scântei, jar, fum, materiale combustibile aflate de cealaltă parte a gardului, vegetație uscată, magazii, acoperișuri sau alte construcții.
Prin urmare, distanța până la gard nu este singurul element care trebuie analizat. Contează și ce se află dincolo de gard și în jurul grătarului.
Regulile pot fi diferite de la o localitate la alta, sau chiar de la un cartier la altul
Aici apare una dintre cele mai importante informații pentru proprietarii de case: regulamentul local de urbanism poate impune retrageri mai mari decât regula generală de 60 de centimetri.
De exemplu, în Cluj-Napoca, regulamentul local prevede în anumite situații retrageri de minimum 3 metri față de limitele laterale ale parcelei pentru clădiri atunci când nu există calcane, iar în anumite situații este permisă o retragere mai mică, dar nu mai puțin de 2 metri, cu respectarea unor condiții. Regulamentul local este aplicat în funcție de zona și unitatea teritorială de referință în care se află terenul.
În documentațiile urbanistice din Iași apar, de asemenea, situații în care retragerile față de limitele proprietății sunt stabilite la valori de câțiva metri, în funcție de parcela și de proiectul analizat. Un document urbanistic publicat de Primăria Iași indică, de exemplu, retrageri de 4 metri și 4,5 metri față de anumite limite ale proprietății pentru construcția analizată.
În București există, la rândul său, un Regulament Local de Urbanism aferent PUG-ului, cu reguli diferite în funcție de zone și subzone. Asta înseamnă că două proprietăți aflate în aceeași localitate nu trebuie neapărat să aibă exact aceleași reguli de amplasare.
Important: aceste exemple privind retragerile de 2, 3, 4 sau 4,5 metri se referă la reguli urbanistice pentru construcții și situații concrete, nu trebuie preluate automat ca „distanța legală pentru orice grătar”. Pentru grătar trebuie verificat regimul exact al lucrării și al terenului.
Are nevoie grătarul de autorizație ISU?
Nu trebuie confundate două lucruri: autorizația de construire și autorizația de securitate la incendiu.
ISU precizează că numai anumite categorii de construcții și amenajări stabilite prin legislație intră în categoria celor pentru care este necesar avizul sau autorizația de securitate la incendiu. Categoriile sunt stabilite în principal prin HG nr. 571/2016.
Un grătar construit în curtea unei case unifamiliale nu trebuie considerat automat o construcție care necesită autorizație de securitate la incendiu de la ISU. Totuși, acest lucru nu înseamnă că poate fi construit oriunde și oricum: rămân aplicabile regulile de urbanism, autorizarea construcției, normele de prevenire a incendiilor și condițiile specifice stabilite prin proiect.
ISU Cluj explică faptul că, pentru construcțiile care intră sub regimul de avizare/autorizare, cerința fundamentală de securitate la incendiu presupune inclusiv limitarea propagării focului către construcțiile învecinate și asigurarea siguranței echipelor de intervenție.
Ce trebuie să verifice proprietarul înainte să construiască grătarul
Înainte de a începe lucrările, proprietarul ar trebui să verifice câteva lucruri simple:
- unde este exact linia de hotar, deoarece măsurarea nu se face neapărat de la poziția gardului;
- Regulamentul Local de Urbanism aplicabil terenului;
- dacă grătarul permanent este considerat o construcție pentru care este necesară autorizație de construire;
- distanța față de casa proprie și față de construcțiile vecinului;
- dacă gardul și materialele din jur sunt combustibile;
- existența arborilor, vegetației uscate, lemnelor, magaziei sau altor materiale inflamabile în apropiere;
- direcția fumului și posibilitatea ca acesta să afecteze proprietatea vecină;
- dacă grătarul are coș de fum, acoperiș sau alte elemente care pot schimba încadrarea construcției;
- condițiile de utilizare a focului deschis, inclusiv interdicțiile aplicabile pe timp de vânt sau în perioade cu risc ridicat de incendiu.
Când poate primi proprietarul amendă sau poate fi obligat să plătească despăgubiri
Un grătar construit fără respectarea regulilor nu înseamnă doar un posibil conflict cu vecinul. Dacă lucrarea intră în categoria celor pentru care este necesară autorizație de construire, executarea fără autorizație poate constitui contravenție. Legea nr. 50/1991 prevede pentru executarea fără autorizație a lucrărilor prevăzute de lege amenzi care, în funcție de încadrarea faptei, pot ajunge la 100.000 de lei. Aceeași lege sancționează și executarea lucrărilor cu nerespectarea prevederilor autorizației și ale proiectului tehnic.
Problemele pot apărea și după ce grătarul a fost construit. Dacă fumul, căldura, scânteile sau alte efecte ale folosirii lui depășesc inconvenientele normale pe care un vecin trebuie să le suporte, acesta se poate adresa instanței.
Articolul 630 din Codul civil permite instanței să acorde despăgubiri persoanei vătămate și, atunci când este posibil, să dispună restabilirea situației anterioare. Dacă prejudiciul este iminent sau foarte probabil, instanța poate dispune și măsuri pentru prevenirea producerii lui.
De exemplu, dacă un grătar amplasat prea aproape de limita proprietății provoacă un incendiu care afectează gardul sau construcția vecinului, situația poate ajunge să implice nu doar recuperarea prejudiciului, ci și alte forme de răspundere, în funcție de circumstanțele concrete.
Important: simplul fapt că vecinul este deranjat de fum nu înseamnă automat că proprietarul va fi amendat sau obligat să plătească despăgubiri. Trebuie analizate natura și gravitatea inconvenientului, respectarea regulilor de construire și de prevenire a incendiilor, precum și existența unui prejudiciu concret. Codul civil vorbește despre inconveniente care depășesc ceea ce este considerat normal în relațiile de vecinătate.