UPDATE 18:50 CES a motivat avizul negativ precizând că proiectul de ordonanță de urgență a Guvernului este vulnerabil din perspectivă constituțională, atât sub aspectul lipsei unei situații extraordinare, cât și sub aspectul afectării stabilității funcției publice și al încălcării principiului securității juridice, având în vedere impactul direct și imediat asupra raporturilor de muncă/serviciu, asupra funcționării instituțiilor publice și asupra calității serviciilor publice.
CES atrage atenția că Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația constituțională de a motiva urgența în cuprinsul actului normativ.
“Această dispoziție instituie un regim de excepție de la regula constituțională a legiferării parlamentare, regim care trebuie interpretat strict, restrictiv și cu maximă rigoare, tocmai pentru a preveni transformarea ordonanței de urgență într-un instrument ordinar de guvernare.
În jurisprudența sa constantă, Curtea Constituțională a subliniat că delegarea legislativă prin ordonanță de urgență nu reprezintă o alternativă la procedura parlamentară, ci o soluție constituțională extremă, justificată exclusiv de existența unor circumstanțe obiective, excepționale și imprevizibile, care impun o intervenție normativă imediată”.
CES precizează că Guvernul își fundamentează intervenția legislativă pe o serie de argumente recurente: reducerea deficitului bugetar, consolidarea fiscală, implementarea reformelor asumate prin PNRR, eficientizarea administrației publice, digitalizarea și reorganizarea aparatului administrativ.
“Aceste elemente, analizate individual sau cumulativ, nu configurează însă o situație extraordinară în sens constituțional, ci descriu obiective generale de politică publică, cu caracter structural, previzibil și de durată;
reducerea deficitului bugetar și consolidarea fiscală reprezintă politici publice asumate de statul român în mod constant, în special în contextul procedurilor europene privind disciplina bugetară.
Acestea nu constituie evenimente imprevizibile, apărute brusc, ci realități economice cunoscute, anticipate și gestionate prin strategii multianuale. Or, Curtea Constituțională a statuat că deficiențele structurale ale finanțelor publice sau presiunile bugetare cronice nu pot justifica, prin ele însele, recurgerea la ordonanțe de urgență, întrucât ar transforma excepția în regulă; în mod similar, invocarea angajamentelor asumate prin PNRR nu poate fundamenta existența unei situații extraordinare. PNRR este un instrument de planificare și reformă pe termen mediu, negociat, asumat și cunoscut anterior adoptării proiectului de ordonanță. Obligațiile decurgând din acesta sunt previzibile, etapizate și susceptibile de implementare prin lege, cu respectarea procedurii parlamentare. A accepta contrariul ar însemna a valida teza potrivit căreia orice angajament european ar suspenda, de facto, rolul Parlamentului, ceea ce este incompatibil cu arhitectura constituțională a statului”.
Mai mult, Guvernul nu explică în mod convingător care este legătura directă și imediată dintre reforma evaluării funcționarilor publici și stabilitatea macroeconomică sau prevenirea unui risc iminent.
“Reforma evaluării lucrătorilor din administrație este o intervenție normativă cu efecte graduale, care se produc în timp, pe parcursul mai multor cicluri de evaluare. Ea nu poate genera efecte bugetare imediate și nici nu poate preveni o criză iminentă. În lipsa acestei legături cauzale, urgența rămâne una afirmată, nu demonstrată, ceea ce contravine exigențelor constituționale; reformele structurale privind descentralizarea, evaluarea resurselor umane și reorganizarea administrației nu au caracter imprevizibil. Dimpotrivă, ele presupun analiză, consultare, stabilitate normativă și coerență legislativă. Adoptarea lor prin ordonanță de urgență indică nu existența unei situații extraordinare, ci opțiunea Guvernului de a evita dezbaterea parlamentară, cu toate garanțiile de transparență și deliberare pe care aceasta le implică”.
CES critică măsurile care vizează tăierile bugetelor pentru salarii: “Chiar în interiorul Guvernului este recunoscut faptul că problemele reale ale administrației publice centrale nu decurg din absența unor mecanisme de evaluare sau din lipsa unor instrumente de control al performanței, ci din disfuncționalități structurale ale cadrului de salarizare și din tratamente diferențiate aplicate funcțiilor publice comparabile. Astfel, prin Nota de informare privind retenția personalului din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prezentată în ședința de Guvern din 19 februarie 2026, se constată explicit că diferențele de remunerare pentru funcții publice comparabile generează migrație predictibilă a personalului, pierderea competențelor, subdimensionarea structurilor și deteriorarea accelerată a capacității administrative. Această recunoaștere instituțională infirmă teza existenței unei situații extraordinare imprevizibile și demonstrează că dificultățile invocate sunt cunoscute, structurale și persistente, fiind rezultatul unor politici publice fragmentate și nu al unui eveniment excepțional care să justifice recurgerea la ordonanță de urgență”.
De asemenea, este criticat transferul de personal și derogarea de la plafonul de posturi, CES precizând că este o reglementare tranzitorie lipsită de claritate juridică:
“Proiectul de ordonanță de urgență introduce posibilitatea menținerii temporare a posturilor transferate fără includerea acestora în plafonul de posturi, ca parte a procesului de descentralizare și reorganizare administrativă. Deși, la nivel declarativ, această soluție este prezentată ca o măsură tehnică, necesară pentru fluidizarea transferurilor, analiza juridică relevă o reglementare profund deficitară sub aspectul clarității, previzibilității și securității raporturilor de serviciu”.
De asemenea, proiectul ar crea premisele unei reorganizări administrative formale, în care posturile sunt menținute temporar în afara plafonului, urmând ca ulterior să fie supuse unor ajustări sub presiune bugetară. În lipsa unor criterii clare și a unor garanții explicite, există riscul ca reorganizarea să fie utilizată ca instrument de gestionare discreționară a personalului, nu ca un proces structural coerent.
CES atrage atenția că este necesară protejarea stabilității raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici, în acord cu principiile consacrate de codul administrativ, prin utilizarea cu prioritate a mecanismului redistribuirii ca alternativă la încetarea raporturilor de serviciu din motive neimputabile persoanei.
“Reglementarea expresă a unei proceduri prealabile de identificare a posturilor vacante asigură transparență, tratament unitar și predictibilitate în aplicarea măsurilor de reorganizare la nivelul administrației publice, prevenind soluții discreționare sau neuniforme. Totodată, aceasta contribuie la diminuarea riscului de litigii generate de măsuri de disponibilizare dispuse fără exploatarea alternativelor legale existente”.
UPDATE 17:40 Consiliul Economic și Social a avizat negativ proiectul de OUG privind tăierile din administrație pregătite de Guvernul Ilie Bolojan. Măsurile au fost prezentate de ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, însă argumentele sale nu i-au convins pe membrii CES care au dat un aviz nefavorabil pentru tăieri.
În ciuda, votului din CES, OUG privind tăierile din administrație intră în linie dreaptă, având în vedere că avizul este consultativ.
UPDATE 17:00 Ședința Consiliului Economic și Social a fost reluată după ce a fost primit avizul de la Ministerul Justiției pentru OUG privind tăierile din administrație. Având în vedere că întregul circuit de avizare este complet, procesul de adoptare a OUG continuă, marți la ora 18:00 fiind programată ședința de guvern prin care ar urma să fie adoptate tăierile din administrație.
Știrea inițială
Discuțiile din ședința Consiliul Economic și Social (CES) pentru avizarea OUG privind tăierile din administrație au fost amânate joi, din cauza lipesei avizului de la Ministerul Justiției.
Secretarul general al CES a cerut suspendarea ședinței, care trebuia începută la ora 16:00, pentru a aștepta dacă Ministerul Justiției va da un aviz în timp util. Fără avizul de la CES, OUG nu poate fi adoptată de Guvern. De asemenea, Executivul a anunțat că, marți, de la ora 18:00 ar urma să aibă loc o ședință de guvern extraordinară în care să fie adoptată OUG privind tăierile din administrație.
Ce prevede OUG privind tăierile din administrație
OUG care ar trebui adoptată marți prevede măsuri menite să reducă cheltuielile din aparatul administrativ central, dar și din cel local.
Ordonanța de urgență prevede ca în 30 de zile de la adoptare, MAPN și MAI trebuie să vină cu un proiect de lege prin care să accelereze creșterea vârstei de pensionare până la pragul de 65 ani pentru militari, polițiști și angajații din serviciile de informații.
Amenzile neplătite se majorează și statul va putea reține taxele neplătite din datoriile sociale.
Guvernul trebuie să obțină avizul de la CES fie că este favorabil, fie că este negativ, pentru ca ordonanța să fie adoptată în ședința de Guvern de la ora 18:00.
Critici privind reforma administrației
Sunt o serie de instituții care au adus critici reformei administrației promovată de premierul Ilie Bolojan. Mai exact, în observațiile trimise de Ministerul Muncii, dar și de Ministerul Finanțelor, se atrage atenția că anumite reglementări sunt neconstituționale, ele ar putea să atragă sancțiuni la CEDO și încalcă drepturile persoanelor cu handicap.
O parte din aceste observații nu ar fi fost integrate în documentul final. Acest lucru este reclamat și de Ministerul Finanțelor în observațiile pe care le-a trimis.
Prin OUG care ar trebui adoptată marți, bugetele de salarii din administrație se reduc cu până la 10%. de asemenea, din primării ar urma să fie concediați până la 13.000 de funcționari, care deja au posturi ocupate, potrivit Antena 3 CNN.
Liderii Coaliției s-au înțeles pe cele două ordonanțe de urgență, cea privind măsurile de relansare economică și pe reformele din administrația locală și cea centrală, au declarat surse politice pentru Antena 3 CNN.
Mai mulți miniștri PSD au refuzat în trecut să semneze OUG privind tăierile
Amintim că în urmă cu o săptămână ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat într-un interviu difuzat de Antena 3 CNN, că a refuzat să semneze ordonanța privind tăierile din administrație, împreună cu alți doi miniștri PSD, Alexandru Rogobete și Bogdan Ivan. El a precizat că Ilie Bolojan a întrerupt atunci ședința de Guvern din această cauză și a solicitat o ședință a coaliției.
“S-a întrerupt ședința și a solicitat o coaliție, probabil mâine va fi această coaliție. Tăierile nu înseamnă reforme, înseamnă austeritate. Lucrul acesta e demonstrat”, a spus Florin Barbu.
Florin Barbu a spus atunci că intenționează să nu semneze ordonanța de urgență privind reforma administrației, alături de Alexandru Rogobete și de Bogdan Ivan, pentru că la ministerele pe care aceștia le conduc s-ar fi făcut deja reorganizări.