Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), Mihai Alexandru Ghigiu, a transmis miercuri, într-o conferință de presă, că din cele 6,4 miliarde de euro din PNRR pe care România le are de atras în perioada următoare se aşteaptă să fie încasate 3 miliarde de euro, până la finalul acestui an. El a mai subliniat că alte 3,4 miliarde de euro ar urma să treacă într-o zonă de „suspendare”.
„România după cele trei renegocieri a rămas la o sumă de 20,1 miliarde de euro, acordate în PNRR până la acest moment. România a atras 13,7 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că undeva la circa 6,4 miliarde de euro ar trebui să fie atrase prin ultimele două cereri depuse, cererea de rambursare 5 şi 6.
Din păcate, situaţia la acest moment nu este nici pe departe extrem de optimistă, estimăm şi insist pe acest cuvânt că după analiza Comisiei probabil România va încasa într-o primă fază circa 3 miliarde de euro, din cele 6,4 miliarde de euro grant şi împrumut, estimăm că – din estimările noastre interne şi a discuţiilor avute cu colegii de la CE - că vom încasa 3 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că 3,4 miliarde de euro vor trece într-o zonă de suspendare, să-i zic aşa, pentru că începând cu 31 august nu mai avem situaţia pe care am avut-o la celelalte patru cereri de rambursare”, a declarat, miercuri, Mihai Alexandru Ghigiu, ministrul Fondurilor Europene, într-o conferinţă de presă.
El a mai declarat că până în data de 6 noiembrie, România va trimite documente revizuite către Comisia Europeană (CE) pentru a-i convinge pe oficialii de la Bruxelles de îndeplinirea ţintelor.
„Ne aşteptăm că la 20 noiembrie Comisia Europeană să decidă care sunt jaloanele îndeplinite de România sau care sunt jaloanele parţial îndeplinite de România şi sumele aferente, respectiv corecturile aferente şi să primim aceste sume până la finalul anului 2026”, a declarat ministrul.
Totodată, el a mai precizat că, în prezent, există probleme la jaloanele 5 și 6.
„La cererea 5 avem şase jaloane cu probleme, iar la cererea 6, una dintre cele mai mari cereri pe care România le-a depus, în primul rând pentru că foarte multe reforme, ţinte au fost amânate spre finalul PNRR, practic am ajuns în situaţia în care avem 104 de jaloane şi ţinte în cererea 6 şi din ele 32 au risc de a primi penalizări sau unele dintre ele risc de a nu primi nicio sumă aferentă cererii respective”, a precizat ministrul.
Ce este PNRR și de ce este important pentru țara noastră
PNRR înseamnă Planul Național de Redresare și Reziliență. Este un program prin care Uniunea Europeană a dat bani statelor membre ca să-și repună economiile pe picioare după criza provocată de pandemia de COVID-19.
Banii vin dintr-un fond european comun, numit NextGenerationEU: Uniunea s-a împrumutat de pe piețe în numele tuturor țărilor, apoi a împărțit sumele mai departe.
O parte sunt granturi, adică bani nerambursabili, pe care nu trebuie să-i dai înapoi. Cealaltă parte sunt împrumuturi, cu o dobândă mult mai mică decât ar obține România pe cont propriu.
Iar pentru România, miza era uriașă. Zeci de miliarde de euro, cea mai mare sumă pe care țara a avut-o vreodată la dispoziție pentru investiții: autostrăzi, căi ferate, spitale noi, școli, creșe, clădiri renovate. Bani cu care se construiește ce nu s-a construit în decenii.
Însă acești bani nu vin fără condiții. Ca să-i primești, trebuie să bifezi ținte și reforme. Reforme clare, la termene fixe.
PNRR-ul României a fost aprobat de Comisia Europeană pe 29 octombrie 2021, în valoare de aproximativ 29,2 miliarde de euro – circa 14,2 miliarde granturi și 14,9 miliarde împrumuturi.
Planul a fost renegociat și redus de trei ori: prima oară în decembrie 2023, ultima dată în iulie 2026. Valoarea totală a ajuns la 20,1 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde granturi. Diferența nu poate fi contabilizată integral drept „bani pierduți”, întrucât o bună parte reprezintă împrumuturi la care România a renunțat sau investiții eliminate ori restructurate pentru că nu mai puteau fi finalizate la termen.
Cât a încasat România până acum
Până la 12 august 2026, potrivit datelor MIPE, România încasase efectiv 12,97 miliarde de euro. O parte din fondurile UE au fost deja prinse în bugetul de stat pe acest an – 98,7 miliarde de lei venituri de la UE (4,8% din PIB), din care 33 de miliarde de lei din componenta nerambursabilă a PNRR. Anul viitor, veniturile din fonduri europene scad la 59 de miliarde de lei, pentru că PNRR dispare.
În această fază, problema nu mai este contractarea. Este finalizarea. La nivel național sunt active peste 15.000 de proiecte, iar aproximativ 4.500 de investiții nu erau încă recepționate la jumătatea lunii august. Diferența dintre „aproape gata” și „recepționat” este diferența dintre bani încasați și bani pierduți.
Pentru a limita pierderile din întârzieri tehnice minore, prin Legea nr. 141/2026 a fost introdus mecanismul recepției parțiale excepționale. Adică permite recepționarea părții esențiale a unei lucrări dacă restul reprezintă cel mult 5% din valoarea contractului, cu finalizare în maximum 120 de zile.