O rasă de găini care a cucerit Europa în secolul al XIX-lea riscă să fie uitată în România. Un fermier din Sighișoara vrea să o salveze

La marginea Sighişoarei, în cătunul Angofa, fermierul Mircea Ţânţ depune eforturi susţinute pentru păstrarea biodiversităţii şi a patrimoniului genetic al României prin salvarea singurei rase de găini autohtone recunoscute şi omologate la nivel internaţional, Gât Golaş de Transilvania, potrivit Agerpres. "O săsoaică din Dumbrăveni şi o nemţoaică din Albeşti au fost cele care, în anul 1875, au dus aceste păsări ciudate, dar fascinante, la marea Expoziţie de la Viena. Impactul a fost uriaş. Păsările din Transilvania au cucerit rapid publicul din marile capitale ale Europei", a povestit acesta într-un interviu acordat recent.

"Sunt fermier în zona Angofa şi totodată pasionat şi crescător de găini de rasă, şi mai anume Gât Golaş de Transilvania. Sunt şi preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Gât Golaş din România şi, totodată, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Păsări şi Animale Mici de Rasă din Sighişoara, care a fost fondată în 1896, fiind cea mai veche asociaţie de profil din sud-estul Europei.

Este o rasă rustică, cunoscută din 1875 drept «găina cu gâtul gol», ulterior, denumită «Gât Golaş de Transilvania», fiind singura rasă românească recunoscută sau omologată internaţional. Suntem organizaţi în Asociaţia Crescătorilor Gât Golaş din România. Suntem undeva la 48 de membri, fiecare au efective de la 10 până la 100", a declarat presei Mircea Ţânţ.

Fermierul are în grijă aproape 150 de exemplare din rasa Gât Golaş de Transilvania, păsări de o valoare inestimabilă, care astăzi se încăpăţânează să supravieţuiască în faţa presiunilor economice moderne.

"Se presupune că genetica ei ar fi migrat iniţial din estul Turciei, din vechea Persie, adusă pe meleagurile noastre de populaţiile nomade. Însă, actul de naştere oficial al rasei în marea arenă mondială poartă amprenta Transilvaniei istorice. Cunoscută încă din 1875 sub numele simplu de «găina cu gâtul gol», rasa a cunoscut o adevărată explozie internaţională datorită intuiţiei a două femei din jurul Sighişoarei.

O săsoaică din Dumbrăveni şi o nemţoaică din Albeşti au fost cele care, în anul 1875, au dus aceste păsări ciudate, dar fascinante, la marea Expoziţie de la Viena. Impactul a fost uriaş. Păsările din Transilvania au cucerit rapid publicul din marile capitale ale Europei, fiind prezentate cu succes la Paris în 1880 şi, ulterior, la Londra în anul 1900, sub steagul Imperiului Austro-Ungar. Deşi a fost prezentată de o săsoaică şi o nemţoaică în acea perioadă, ea a rămas găina noastră, a românilor de suflet", a povestit Mircea Ţânţ.

Dincolo de aspectul său exotic, dominat de gâtul complet lipsit de penaj şi de culoarea roşiatică a pielii expuse, găina Gât Golaş de Transilvania este o pasăre extrem de utilă şi eficientă pentru gospodăriile rurale.

"La această rasă, penele nu cresc uniform pe tot corpul, ci sunt distribuite strict în pterile - benzi sau zone epidermice specifice pe care se dezvoltă penajul contur. Între aceste benzi se întind apteriile, zone de piele complet golaşă, lipsite de pene. Această particularitate anatomică se traduce printr-un mare avantaj gospodăresc: pasărea se curăţă de pene extrem de repede şi uşor după sacrificare.

La acest aspect se adaugă o precocitate uimitoare, puicuţele începând să ouă încă de la vârsta de patru luni, dar şi o calitate excepţională a cărnii, recunoscută ca fiind deosebit de fragedă şi gustoasă", a explicat fermierul.

Totuşi, farmecul rasei vine la pachet şi cu un temperament pe măsură, fiind considerate a fi bătăuşe.

"Sunt păsări foarte rebele şi bătăuşe. Mai ales cocoşii, care se maturizează rapid, încep luptele între ei încă de la patru sau cinci luni. Dacă ai şi alte rase printre ele, Gâtul Golaş tinde să domine şi sare imediat la bătaie", a afirmat Mircea Ţânţ.

În adăposturile fermei din Angofa, Mircea Ţânţ menţine un nucleu valoros de 146 de exemplare, împărţite în trei varietăţi de culoare distincte: neagra – cea mai răspândită şi robustă, alba şi varietatea barată – cea din urmă fiind exact aceeaşi cromatică spectaculoasă, care făcea furori la Viena în secolul al XIX-lea.

Pasiunea pentru standardul de rasă şi perfecţiunea formelor l-au propulsat pe sighişorean în elita arbitrajului internaţional.

Mircea Ţânţ a obţinut recent titlul de arbitru european, atingând cel mai înalt nivel în ierarhia jurizării competiţiilor de frumuseţe avicolă. El ne spune că România se poate lăuda în prezent cu cinci astfel de arbitri de rang european la nivelul federaţiei naţionale, alături de arbitri naţionali şi cei de club, aflaţi la primul pas al carierei.

În cadrul marilor expoziţii, cum a fost şi cea de la Trencin din 20 septembrie 2026, unde sighişoreanul a făcut parte din juriu, fiecare pasăre este evaluată pe baza unei fişe stricte, împărţite în trei mari criterii.

"Primul urmăreşte calităţile şi conformitatea cu standardul rasei: poziţia corpului, structura picioarelor, aripilor, forma capului, a crestei şi a ciocului. Al doilea criteriu identifică elementele ce pot fi îmbunătăţite în procesul de selecţie viitor – cum ar fi o coadă mai bine aranjată sau un piept mai dezvoltat pe măsură ce pasărea se maturizează. Ultimul criteriu vizează defectele, penalizând conformaţiile atipice sau defectele mecanice, precum un deget rupt sau o pană sucită în coadă", a precizat fermierul.

Rezultatele muncii de selecţie de la Angofa nu au întârziat să apară, în palmaresul fermierului existând şi o campioană europeană, titlu câştigat de o găină de-a sa, anul trecut, la Nitra.

Pe lângă găina declarată Campioană Europeană, recent, la expoziţia internaţională, o altă puicuţă din ferma sa, varietatea neagră, a cucerit titlul de Campioană Internaţională, succese completate de numeroase alte distincţii naţionale şi de club.

"Pe lângă satisfacţia morală, aceste titluri aduc şi o recunoaştere pragmatică: cu cât pasărea obţine un punctaj mai mare pe fişa de arbitraj, cu atât valoarea ei financiară şi genetică creşte, asigurând sustenabilitatea liniei. În ciuda tuturor calităţilor sale native şi a rezistenţei la condiţiile de mediu, Gâtul Golaş de Transilvania trece printr-un moment critic. Din considerente strict economice, dictate de avântul hibrizilor industriali de mare productivitate, tot mai mulţi gospodari români renunţă la rasele tradiţionale", consideră fermierul.

Pentru a atrage atenţia asupra acestui tezaur viu, asociaţia condusă de Mircea Ţânţ a organizat la Sighişoara o expoziţie europeană de club, evenimentul reprezentând un dublu omagiu: pe de o parte, a marcat împlinirea a 150 de ani de la recunoaşterea oficială a rasei, iar pe de altă parte, a celebrat curajul celor două crescătoare vizionare din Dumbrăveni şi Albeşti, care au arătat lumii, pentru prima dată în 1875, valoarea acestei păsări.

Crescătorii de găini din zonă susţin că prin fiecare expoziţie organizată, prin fiecare fişă de arbitraj completată şi prin fiecare pui eclozat în ferma din Angofa, Mircea Ţânţ şi colegii săi de asociaţie scriu, zi de zi, cronica rezistenţei rasei.

"Ei sunt cei care refuză să lase Gâtul Golaş de Transilvania să devină doar o ilustraţie prăfuită în cărţile de istorie zootehnică, amintindu-ne tuturor că identitatea unui popor se păstrează şi prin protejarea bogăţiilor vii ale pământului său", a afirmat un tânăr pasionat de găini cu gâtul gol, Radu Nechit.