Piața muncii din România, în 2026: Numărul candidaţilor pe un loc de muncă s-a dublat. Ofertele de angajare au scăzut cu o treime

Numărul candidaţilor pe un loc de muncă s-a dublat în prima parte a anului 2026, în timp ce volumul anunţurilor de angajare a scăzut cu aproximativ o treime, ceea ce indică o piaţă a muncii mai competitivă şi mai selectivă, potrivit unei analize realizate de platforma de recrutare BestJobs, citată de Agerpres.

Conform sursei citate, datele din primul semestru arată „o piaţă cu două viteze: supra-aglomerată la rolurile generaliste, dar în continuare incapabilă să acopere posturile specializate”.

Pe acest fond, AI-ul devine simultan motivul pentru care unele joburi dispar şi instrumentul prin care recrutarea devine mai eficientă.

„Angajatorii au încetinit recrutările, în timp ce numărul candidaţilor activi a crescut puternic”

Astfel, piaţa muncii din România a intrat în 2026 într-o etapă de prudenţă accentuată.

„Raportul de forţe care, în ultimii ani, înclina ferm în favoarea candidaţilor s-a inversat: angajatorii au încetinit recrutările, în timp ce numărul candidaţilor activi a crescut puternic. Rezultatul este o piaţă paradoxală - aglomerată şi competitivă la suprafaţă, dar tot mai dificil de acoperit acolo unde companiile chiar au nevoie de oameni”, se mai precizează în document.

Conform sursei citate, pe platformele majore de recrutare, numărul ofertelor active a scăzut cu aproximativ o treime în primul trimestru, ajungând la puţin peste 40.000 de poziţii deschise.

În acelaşi timp, datele bestjobs indică peste 3 milioane de aplicări, în creştere cu 20%.

O concurenţă mult mai dură

Totodată, media de aplicări pentru un singur anunţ s-a dublat, de la aproximativ 40 la circa 80 de candidaţi per job.

„Pentru un căutător de loc de muncă, asta înseamnă o concurenţă mult mai dură. Pentru un angajator, înseamnă că simpla publicare a unui anunţ nu mai garantează nimic - vizibilitatea, claritatea ofertei şi viteza de răspuns contează mai mult ca oricând”, se mai arată în comunicat.

Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), în primul trimestru din 2026, numărul total de salariaţi a scăzut cu aproximativ 60.000 de persoane faţă de anul anterior, cel mai mare recul, peste 50.000 de locuri, fiind înregistrat în industria prelucrătoare.

Astfel, INS a raportat pentru martie 2026 un câştig salarial mediu brut de 9.902 lei şi un net de 5.938 lei, cu 4,3% mai mare decât în urmă cu un an.

De la 1 iulie 2026, salariul minim brut creşte de la 4.050 la 4.325 lei (+6,8%). "Se adânceşte şi decalajul regional: în Bucureşti, salariul mediu net se apropie de 7.000 lei, cu aproape 1.500 lei peste media naţională", se mai precizează în comunicat.

„Echilibrul muncă-viaţă a devenit motivul decisiv pentru a rămâne la actualul angajator”

„Rata demisiilor voluntare a scăzut considerabil, iar fenomenul a primit deja un nume: „job hugging” - ataşamentul de siguranţă. Într-o piaţă mai rigidă, mulţi oameni preferă stabilitatea unui loc de muncă existent, chiar dacă nu îi mai mulţumeşte pe deplin, în locul riscului unei schimbări.

Asta nu înseamnă că oamenii au renunţat la aşteptări. Pentru 80% dintre angajaţii români salariul rămâne criteriul principal când caută un job nou - dar echilibrul muncă-viaţă a devenit motivul decisiv pentru a rămâne la actualul angajator”, notează sursa citată.

Pe de o parte, automatizarea a devenit o alternativă reală la costurile cu forţa de muncă. Companiile presate de creşterea costurilor salariale preferă tot mai des să investească în software în loc să extindă echipele.

Ințelegerea AI a devenit cerință de angajare în anumite domenii

Pe de altă parte, „AI literacy” a încetat să mai fie un bonus şi a devenit o cerinţă de angajare în resurse umane şi vânzări, alături de inteligenţa emoţională şi capacitatea de a gestiona stresul.

„AI-ul schimbă şi mecanica recrutării. Într-o piaţă cu de două ori mai multe aplicări pe post, problema angajatorului nu mai este volumul de candidaţi, ci capacitatea de a-i filtra. Aici se mută bătălia: de la „cine adună mai multe CV-uri” la „cine livrează mai repede candidatul potrivit”, se mai arată în document.

Platforma descrie 2026 ca pe o piaţă „mai selectivă, mai competitivă”, după un 2025 în care volumul de recrutare a scăzut - şi îşi reorientează produsul în consecinţă: de la a vinde acces la candidaţi, către a livra rezultate de recrutare.

„Datele din 2026 spun, de fapt, o singură poveste: avem mai mulţi oameni care vor să îşi schimbe viaţa profesională şi, în paralel, mai puţine companii dispuse să rişte angajări. Într-o astfel de piaţă, recrutarea nu se mai câştigă prin volum, ci prin certitudine. Pariul nostru este să mutăm valoarea de la cât de multe CV-uri aduni, la cât de sigur ajungi la omul potrivit - iar aici AI-ul dă oamenilor din recrutare timpul necesar pentru deciziile care contează”, a afirmat Călin Fusu, fondator şi CEO bestjobs, citat în comunicat.

Pentru companiile care caută specialişti greu de găsit, mesajul pieţei în 2026 este clar: contează viteza de răspuns, transparenţa salarială, reputaţia angajatorului şi calitatea procesului, nu dimensiunea anunţului.