Proprietarul unei nave vikinge, folosită în filmul „Odiseea”, acuză că nu a primit banii pentru reparația corabiei
Publicat acum 3 ore si 13 minute
În ultimele săptămâni, povestea lui Diane de Poitiers, una dintre cele mai fascinante și controversate femei din istoria Franței, a recirculat intens pe rețelele sociale. Mulți au rămas surprinși să afle că favorita regelui Henric al II-lea era cu aproape 20 de ani mai în vârstă decât acesta, că relația lor a început când prințul avea în jur de 15 ani și că, potrivit cercetărilor moderne, obișnuia să consume un elixir pe bază de aur în speranța că își va păstra tinerețea.
Deși pare desprinsă dintr-un roman, povestea este bine documentată de cronicile epocii și de studii istorice și medico-legale publicate în ultimele decenii.
O femeie care a sfidat regulile curții Franței
Diane de Poitiers s-a născut în 1499, într-o familie nobiliară franceză, și a primit o educație neobișnuit de aleasă pentru o femeie a vremii. Vorbea latină, era pasionată de literatură, călărea excelent și era o vânătoare desăvârșită, calități care i-au asigurat rapid un loc la curtea regală.
La doar 15 ani s-a căsătorit cu Louis de Brézé, un influent nobil cu aproape 40 de ani mai în vârstă decât ea.
A rămas văduvă la începutul anilor 1530 și, după perioada de doliu, s-a întors la curtea regelui Francisc I, unde avea să înceapă ascensiunea sa spectaculoasă.
L-a cunoscut pe viitorul rege când era copil
Diane îl cunoștea pe Henric, viitorul Henric al II-lea al Franței, încă din copilărie. Prințul îi purta deja o admirație aparte după ce fusese ținut ani întregi ostatic în Spania, experiență care l-a marcat profund.
Istoricii consideră că Diane a devenit pentru el inițial o figură protectoare și un sprijin emoțional.
Relația lor romantică a început cel mai probabil în jurul anilor 1534-1536, când Henric avea aproximativ 15-17 ani, iar Diane 35-37 de ani. Diferența de aproape două decenii era șocantă chiar și pentru standardele secolului al XVI-lea.
Mai influentă decât regina
În 1547, Henric a urcat pe tronul Franței, însă adevărata femeie puternică de la curte nu era soția sa, Caterina de Medici, ci Diane de Poitiers.
Regele îi acorda privilegii fără precedent pentru o favorită regală. Îi cerea sfatul în probleme politice și financiare, îi oferea domenii și castele și chiar îi permitea să participe la decizii importante ale coroanei.
Monograma regală combina adesea inițiala „H” cu litera „D”, iar simbolurile Dianei apăreau frecvent în palatele regale.
În mod paradoxal, Diane era cea care îl încuraja pe rege să-și îndeplinească îndatoririle conjugale cu Caterina de Medici, convinsă că dinastia avea nevoie de moștenitori legitimi.
Regina avea să nască zece copii, dintre care trei vor deveni regi ai Franței.
Secretul frumuseții care a uimit Europa: „Aurul potabil”
Contemporanii erau fascinați de aspectul lui Diane. Cronici ale vremii o descriu ca având un ten neobișnuit de alb și trăsături aproape neschimbate chiar și după 60 de ani.
Ea urma o disciplină strictă: făcea exerciții fizice zilnic, călărea ore întregi, consuma alimente simple, evita excesele și făcea băi reci. Însă exista și un obicei mult mai neobișnuit.
Diane consuma în mod regulat „aur potabil” (aurum potabile), un elixir promovat de alchimiștii Renașterii.
La acea vreme se credea că aurul, metal considerat incoruptibil și „perfect”, putea transmite organismului proprietățile sale și încetini îmbătrânirea.
Ideea circula în Europa încă din Antichitate și devenise extrem de populară în cercurile aristocratice ale secolelor XVI-XVII.
Analizele moderne sugerează că aurul i-ar fi grăbit moartea
Timp de secole, povestea consumului de aur a fost considerată doar o legendă.
Totul s-a schimbat în 2008, când arheologii francezi au exhumat rămășițele atribuite lui Diane de Poitiers în localitatea Anet. Echipa condusă de medicul legist Philippe Charlier a efectuat analize toxicologice și a descoperit concentrații neobișnuit de ridicate de aur în firele de păr și în țesuturile rămase. Cercetătorii au concluzionat că Diane consumase cantități importante de aur pe perioade îndelungate.
Autorii studiului publicat în The BMJ au sugerat că intoxicația cronică provocată de acest "elixir al tinereții" ar putea explica paloarea extremă descrisă de contemporani, subțierea părului și starea de sănătate tot mai fragilă din ultimii ani ai vieții sale. Ei consideră că aurul ar fi putut contribui inclusiv la moartea sa, deși nu poate fi stabilit cu certitudine că a fost singura cauză.
Sfârșitul favoritei regelui: răzbunarea Caterinei de Medici
Destinul lui Diane s-a schimbat brusc în 1559, când Henric al II-lea a fost rănit mortal într-un turnir. O așchie din lancea adversarului i-a pătruns prin vizieră și i-a provocat o leziune cerebrală fatală.
Imediat după moartea regelui, Caterina de Medici și-a reglat conturile cu rivala sa.
Diane a fost îndepărtată de la curte, obligată să restituie celebrul castel Chenonceau și s-a retras pe domeniul de la Anet, unde a murit în 1566, la aproximativ 66 de ani.
O poveste care fascinează și astăzi
La aproape cinci secole de la moartea sa, Diane de Poitiers continuă să fie una dintre cele mai enigmatice figuri feminine ale Renașterii franceze.
Relația cu un rege cu aproape 20 de ani mai tânăr, influența politică uriașă pe care a exercitat-o și obsesia pentru tinerețe au transformat-o într-un personaj aproape legendar.
Iar faptul că cercetările medico-legale moderne au găsit dovezi că elixirul pe bază de aur pe care îl consuma ar fi existat cu adevărat face ca povestea ei să fie cu atât mai spectaculoasă: femeia care a încercat să învingă timpul folosind aur ar fi sfârșit, fără să știe, tocmai din cauza acestui remediu.