Procurorul general Alex Florenţa, la Antena 3 CNN: „Războiul hibrid dus de Rusia în România este mult mai insidios şi mai perfid”

Principalele concluzii

Procurorul general al României, Alex Florenţa, s-a aflat marți seara în platoul emisiunii „Sinteza Zilei”, la Antena 3 CNN. 

În cursul zilei, acesta a prezentat concluziile anchetei despre războiul hibrid dus de Rusia în România, despre care a spus că e "mult mai insiduos, mult mai perfid, dar cu rezultate mult mai ample". 

Procurorul general a subliniat că România a fost ținta unor campanii ample hibride în contextul alegerilor din 2024 - prin atacuri cibernetice, măsuri de influențare electorală, etc, - și se află în continuare în vizor.

În cadrul emisiunii, acesta a explicat că ordinea publică poate fi destabilizată prin tot felul de „acţiuni secrete, inclusiv cu componentă militară, cum s-a înregistrat deja pe teritoriul României.”

El a explicat că se pot folosi diferite elemente din societate, cum s-a întâmplat în cazul României, în cazul grupărilor extremiste, pentru a crea din nou cât mai multă dezordine. „E un cumul întreg de factori care, în momentul în care este pus în practică, duce la polarizarea societăţii”, a precizat acesta.

De asemenea, el a dezvăluit că, încă din 2019, o companie cu legături certificate în Federaţia Rusă, a desfăşurat o întreagă campanie de microtargetare a populaţiei româneşti în mediul online. Potrivit acestuia, întreaga infrastructură a activat neîntrerupt până la finalul 2024.

Procurorul general a mai spus că „s-a încercat atragerea şi păstrarea populaţiei în bule informaţionale”.

Cât despre rețeaua care l-a ajutat pe Călin Georgescu în campania electorală, Alex Florența a precizat că „amploarea ei totală nu poate fi cunoscută niciodată” și că un astfel de act de sabotaj creează o emoție puternică.

El a mai adăugat că există indicii că Horațiu Potra încearcă să-și faciliteze o legătură cu autoritățile din Rusia pentru a obține azil politic.

De asemenea, Procurorul General a oferit și prima reacție după ce Nicușor Dan și-a exprimat nemulțumirea față de activitatea Parchetului General. Alex Florența a spus că e parțial de acord cu șeful statului, susținând faptul că, în ciuda tuturor criticilor, la Parchetul General s-au făcut progrese în ultimii ani.

Pe final, acesta a menționat transformările din Parchetul General: restructurarea birourilor, digitalizarea activității și înființarea de unități specializate pentru combaterea diferitelor tipuri de criminalitate. „Am operat cea mai mare schimbare în organigramă şi arhitectura Parchetului General din ultimii 30 de ani, regândind întreaga arhitectură de construire penală”, a spus Procurorul General.

Acest live text s-a încheiat.

Alex Florența spune că Parchetul General a soluţionat toate dosarele istorice

„Parchetul General a soluţionat toate dosarele istorice: dosarul Mineriadei, 10 august, Atentatul de la Arad. Un număr de 2250, atât e corpul de procurori, care trebuie să instrumenteze anual două milioane de dosare. E dificil să prioritizezi. 

Parchetele stau pe o organizare moștenită din 1992. Este depăşită, vetustă, care nu mai funcţionează. Stăm pe 176 de parchete mici.”

„Am operat cea mai mare schimbare în organigramă şi arhitectura Parchetului General din ultimii 30 de ani”

„Am operat cea mai mare schimbare în organigramă şi arhitectura Parchetului General din ultimii 30 de ani, regândind întreaga arhitectură de construire penală, construind şi înfiinţând birouri specializate, care să se adreseze fiecăruia dintre domeniile ultraspecializate de criminalitate. Pentru că aici avem probleme în România, fie că vorbim de economic financiar, de cyber crime, de mediu şamd.

Am acţionat pe modul de digitalizare. De ce? Pentru că nu aveai cum, la Parchetul General, până în urmă cu doi ani şi jumătate, să constaţi cum se manifestă activitatea unui parchet. De ce? Pentru că nu exista nicio formă de digitalizare.

Dacă voiai să vezi ce se întâmplă cu un dosar care îţi era poate reclamat că tergiversează prea mult, trebuia să faci o adresă ca să ţi se comunice stadiul ei.

Parchetul General stă pe o schemă de personal de 40 la sută lipsă. Practic, un procuror din doi lipseşte.”

Alex Florența, despre criticile Președintelui Nicușor Dan la adresa lui și la DNA: „Sunt în asentimentul lui”

„Sunt în asentimentul domnlui Președinte cu un aspect: faptul că o lungă perioadă, Parchetul a acţionat într-un mod rutinat, parcă. E adevărat.”

„România, în mod cert, a fost ţinta unui atac hibrid masiv în toamna anului 2024”

„O parte dintre persoanele din anturajul fostului candidat la prezidențiale au legături documentate cu Rusia; inclusiv legături filmate pe reţelele sociale cu componenta militară din Cecenia a armatei ruse.

România, în mod cert, a fost ţinta unui atac hibrid masiv în toamna anului 2024, cu scopul de a influenţa alegerile la acel moment.

Chiar dacă acest război nu se vede, este mult mai perfid. Rolul lui este să afecteze minţile oamenilor.

Marea manipulare din 2024 au fost trollii.”

Alex Florența susține că există metode de influențare a mediului public care se găsesc și în alte state

„Există metode de influențare a mediului public care se găsesc și în alte state. Toate aceste elemente de bază care privite disparate în media par izolate ele nu sunt evenimente izolate și întâmplătoare, sunt parte ale acestui mecanism complex, coordonat, dar cu diferite instrumente de utilizare. Am dat exemplul columbianului arestat anul trecut care fusese antrenat, trimis în România, coordonat clar de o persoană din Federația Rusă, dovedit, care punea la cale acțiuni de sabotaj, încercând să arunce în aer infrastructură din județul Ilfov.

Același tipar se regăsește recent în Polonia și în Cehia, tot cu cetățeni columbieni. Există indicii puternice că există într-adevăr grupe de astfel de cetățeni în special recrutați din America Latină pentru că nu ridică niciun semn de întrebare când intră în Europa, sunt antrenați în acest sens și sunt trimiși în state mai ales din estul Europei pentru a încerca astfel de acte de sabotaj”

Alex Florența: „Horațiu Potra încearcă să-și faciliteze o legătură cu autoritățile din Rusia pentru a obține azil politic”

„Există indicii că Horațiu Potra încearcă să obțină azil politic, să-și faciliteze o legătură cu autoritățile din Rusia pentru a obține azil politic”

Procurorul general spune că sunt 22 de inculpați trimiși în judecată

„Sunt 22 de inculpați trimiși în judecată. Principala acuzație e tentativă la comiterea unor infracțiuni împotriva ordinii constituționale. Acest lucru presupune în cazul dosarului de față faptul că prin modul în care s-au organizat, au plănuit deturnarea unei manifestații pașnice la București, au urmărit generarea unei stări de panică, o revoltă populară imediată și o presiune puternică asupra autorității din dorința de a schimba ordinea și regimul constituțional

Inclusiv unii dintre inculpaţii cercetaţi în cauză au legături certe, documentate din toate punctele de vedere, cu Federaţia Rusă. Inculpatul pe care îl aveţi în poză (Horaţiu Potra – n.r.) este în afara oricărui dubiu, este documentat în urma percheziţiilor informatice, cu deplasări multiple în Federaţia Rusă, cu CV-uri în limba rusă pentru a fi furnizate autorităţilor de acolo. De asemenea, întâlnirile sale negociate cu ambsadaorul Federaţiei Ruse în România sunt certe şi în afara oricăror dubii.”

Procurorul general, despre rețeaua care l-a ajutat pe Călin Georgescu: „Amploarea ei totală nu poate fi cunoscută niciodată”

„Amploarea ei totală nu poate fi cunoscută niciodată. Doar paginile de Facebook și site-uri pe care noi le-am putut monitoriza și dovedi că pot urmări acest tipar de care am discutat acum numărau peste 2000. Nivelul de viralizare crește exponențial cu numărul de accesări.

Modul în care s-a propagat artificial, s-a viralizat progresiv toată această gamă de mesaje pro-candidatul independent, s-a utilizat o rețea de hashtaguri. În spatele fiecărui hashtag pot fi accesate un cumul uriaș de informații. De exemplu hashtag #georgescu are în spate asociat un număr uriaș de materiale, ele sunt difuzate într-un ecosistem și ajung la utilizatori, din momentul acela el nu accesează doar o știre, el accesează 40-50 de știri, toate care au asociat acel hashtag.

El este prins într-o capcană informațională, i se rulează doar acel mesaj, el se viralizează printr-o rețea de boți. TikTok constată o rețea uriașă de conturi, 20.000 de au fost activate cu o zi înainte de primul tur. Această rețea care conținea niște boți rulează cu doar o zi înainte peste 2 milioane de comentarii care se viralizează apoi, înmulțiți cu 10 și ajungeți la o cifră.

Arătam site-ul Pravda, hashtagul curățenie generală a ajuns la 156 de milioane de vizualizări. Totul ține de modul de replicare, el merge progresiv. Fiecare cetățean care găsea această știre atractivă o trimitea mai departe. Nivelul de viralizare e multiplicat prin această modalitate.

Sunt situații în care urmele au fost ascunse foarte bine. Există diferite moduri în care poți ascunde și un IP. Sunt situații în care au lăsat urme, cele identificate de noi. Ne dovedesc câteva elemente de bază: între aceste site-uri intermediare, metoda matrioșca, așa a funcționat și aici, site-urile intermediare sunt legate direct de actori din Federația Rusă, sau prin patru companii legate direct de Federația Rusă. În spatele acestor pagini sunt domenii din Rusia, mai ales Sankt Petersburg.

Nu am acces direct la anchete dacă există. Vă pot spune doar că interesul față de ancheta noastră este major în câteva din Parchetele Generale din statele din Estul Europei. Avem contacte directe și dorim să le facem o prezentare. Dar multe dintre tiparele găsite la noi se regăsesc și acolo.

Un astfel de act de sabotaj creează o emoție puternică. Amintiți-vă cazul Crevedia. O astfel de emoție duce la polarizări în societate, la sentimente anti-sistem, autoritățile iar au greșit, iar nu au făcut ceva corect, iar acest tip de efect e exact cel urmărit în războiul hibrid. Polarizarea societății, fragmentarea societății, crearea unui sentiment antisistem, antiguvern, slăbirea din interior al statului pentru o manevrare mai ușoară din exterior.”

Procurorul general spune că „s-a încercat atragerea şi păstrarea populaţiei în bule informaţionale”

„S-a încercat atragerea şi păstrarea populaţiei în bule informaţionale. Astfel, acel segment de populaţie devine captiv.În momentele cheie, cum a fost în alegerile prezidenţiale, vii cu narativul care te interesează.

Microtargetarea a avut loc în anul 2019. Întreaga infrastructură a activat neîntrerupt până la finalul 2024: astfel, segmente de populație au devenit captive în aceste bule informaționale.

Infrastructura online cu care au atacat ulterior hibrid a fost dezvoltată pe două paliere: clonarea unor site-uri importante, a unor institutii și agenții de presa mainstream.

Se lansează o rețea de 2000 de pagini online de facebook, cu diferite denumiri apetisante, care să atragă interesul, pe care inițial se derulează narative specifice populației românești. Acestea se viralizează, devin cele mai urmărite.

Se dă un click pe acel site, te redirecționeaza spre un site bineconstruit. După ce îl accesezi, găsești doar ce te interesează pe tine: zona conspiraționistă, religioasă.

A mai fost zona identitară, nostalgică, mitificarea valorilor tradiționale, care să creeze o emoție puternică și de glorificare a perioadei comuniste sau a lui Antonescu.

Ajungi pe niște site-uri clonate, ele sunt gândite la momentul respectiv să mimeze cât mai fidel site-ul original, tocmai ca să inducă în eroare cititorul. Nivelul de credibilitate al acestei știri este mult mai mare. Utilizatorul care nu știe să verifice, intrând pe aceste site-uri crede că este adevărată deoarece pare să fie dintr-o sursă reală. Accesând aceste tipuri de site-uri, intrând în aceste bule informaționale din care te alimentezi zi de zi, segmentul acela de populație devine confuză, nu mai reușeste să facă o distincție între site-urile oficiale și cele fake, nu mai știe cum să discearnă între o știre reală și una falsă, astfel încât modul de manipulare și capacitate de manipulare crește exponențial și în momente cheie li se poate livra mesajul pe care îl dorește atacatorul.”

Alex Florența: „Încă din 2019, o companie cu legături certificate în Federaţia Rusă a desfăşurat o campanie de microtargetare”

„O parte din aceste tehnici pe care le regăsim şi în 2024 în România, utilizate de un actor statal străin, urmează un pattern, conform unei doctrine. Ea se cheamă doctrina confruntării informaţionale.

Cercetările noastre au arătat că, încă din 2019, o companie cu legături certificate în Federaţia Rusă, a desfăşurat o întreagă campanie de microtargetare a populaţiei româneşti în mediul online.

Reţinem situaţia unui exemplu similar cu o companie celebră, care a acţionat pe spaţiul Marii Britanii la momentul Brexitului, care a făcut exact acelaşi lucru.

Procurorul General: „Poţi destabiliza ordinea publică prin tot felul de acţiuni secrete, inclusiv cu componentă militară”

„Modul de a acţiona al unui război hibrid presupune utilizarea, în acelaşi timp, a unor multiple instrumente prin care tu ataci un stat, chiar dacă, militar, între cele două, între atacator şi atacat nu există un conflict declarat şi niciunul real.

În schimb, prin aceste instrumente puse în practică, pe teritorioul statului respectiv, ai capacitatea să inluenţezi opinia publică, să ajungi să creezi o stare de nemulţumire, de panică generală, pe care să o poţi utiliza în interes propriu prin diferite narative care să îţi folosească agendei proprii. 

De asemenea, poţi destabiliza ordinea publică prin tot felul de acţiuni secrete, destabilizatoare, inclusiv cu componentă militară, cum s-a înregistrat deja pe teritoriul României.

Poţi folosi diferite elemente din societate, cum s-a întâmplat în cazul României, în cazul grupărilor extremiste, pentru a crea din nou cât mai multă dezordine.

E un cumul întreg de factori care, în momentul în care este pus în practică, duce la polarizarea societăţii, duce la crearea unor sentimente antisistem, duce la slăbirea ţării din interior şi, implicit, o capacitate crescută a Guvernului de a guverna din interior şi de a avea o politică coerentă în exterior.”

Procurorul general Alex Florenţa, la Antena 3 CNN: „Războiul hibrid dus de Rusia în România este mult mai insidios şi mai perfid”

Procurorul general al României, Alex Florenţa, se află în platoul emisiunii „Sinteza Zilei”, la Antena 3 CNN. 

Acesta a prezentat, marţi, concluziile anchetei despre războiul hibrid dus de Rusia în România, despre care a spus că e "mult mai insiduos, mult mai perfid, dar cu rezultate mult mai ample". 

Procurorul general a subliniat că România a fost ținta unor campanii ample hibride în contextul alegerilor din 2024 - prin atacuri cibernetice, măsuri de influențare electorală, etc, - și se află în continuare în vizor.

„Din anchetele derulate la nivelul Parchetului General se poate desprinde în acest moment concluzia (...) că România a fost ţinta predilectă a unor campanii ample hibride, în contextul scrutinelor electorale din anul 2024”, a afirmat Florenţa, subliniind că obiectivele actorilor ostili au fost modelarea opiniei publice, destabilizarea capacităţii de decizie a autorităţilor şi diluarea coeziunii sociale.

„România a fost și va fi ținta unui război hibrid”, a declarat procurorul general, explicând că atacurile s-au manifestat prin campanii de dezinformare, microtargetare a populaţiei, măsuri de destabilizare a ordinii publice şi atacuri cibernetice masive. Acestea au exploatat vulnerabilităţile audienţelor prin folosirea reţelelor sociale şi prin tehnici de inginerie socială.

În 2024, România a fost ţinta a peste 85.000 de atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale, iar mai mult de 13 instituţii au fost vizate de atacuri cu origine rusă. Au fost accesate inclusiv camerele de supraveghere aflate la frontiera cu Ucraina, iar unele atacuri au vizat aeroporturi şi instituţii publice.

Războiul hibrid, a adăugat el, nu se limitează la atacuri informatice. Include și acte de sabotaj, subversiune politică, propagandă şi manipulare economică. Campaniile online au avut un caracter organizat, folosind ferme de boţi, reţele de influenceri corupţi şi conţinut generat cu inteligenţă artificială. Mesajele au fost adaptate contextului naţional – energie, migraţie, corupţie, alegeri – şi au fost distribuite în volume masive, cu ritm accelerat, pentru a crea ceea ce Florenţa a numit modelul „furtunii de minciuni”.

În apropierea alegerilor prezidenţiale, a fost observată o intensificare a campaniilor. Din 27 noiembrie 2024, peste 1,3 milioane de membri activi pe reţele sociale au dispersat mesaje instigatoare la ură, iar hashtag-ul #revoluție a fost folosit masiv, generând 1,8 milioane de vizualizări zilnic pe canale de Telegram din Rusia.

Un rol central în aceste campanii l-au avut patru companii cu legături „certe” cu Federaţia Rusă, care au construit reţele de site-uri, pagini şi influenceri. Au folosit tactica Doppelganger – clonarea site-urilor oficiale pentru a induce confuzie – şi au creat peste 2000 de pagini de Facebook cu conţinut generat prin AI, distribuite cu titluri conspiraţioniste sau alarmiste. Tematicile abordate au fost variate: nostalgie comunistă, conspiraţii, medicină alternativă, religie.

De asemenea, a fost identificată implicarea ecosistemului Pravda, activ din 2019, extins ulterior în 19 state europene, inclusiv România. În perioada campaniei electorale, Pravda România a publicat 230 de articole cu retorică naţionalist-extremistă şi mesaje favorabile candidatului Călin Georgescu.