România a făcut primul pas către recesiune tehnică. INS anunță cu cât a scăzut PIB în trimestrul III
Publicat acum 2 ore si 57 minute
Rata politicii de dobândă monetară în România este de 6.5% în 2025, dublă față de Banca Centrală Europeană (3.25%) și mult peste nivelul practicat de băncile naționale din Uniunea Europeană, a scris profesorul Dan Voiculescu, pe blogul său.
Acesta susține că deși avem o rată de politică monetară record, inflația rămâne la un nivel extrem de ridicat, în septembrie 2025 a depășit 10%.
„Scopul declarat al BNR este, după cum se știe, stabilitatea monedei naționale și reducerea inflației. Intenția este bună, fără îndoială. Însă rezultatele nu sunt deloc cele așteptate.
Deși avem o rată de politică monetară record, inflația rămâne la un nivel extrem de ridicat, în septembrie 2025 a depășit 10%!
În schimb, firmele românești nu au acces la credite din cauza dobânzilor sufocante.
Iar băncile comerciale nu sunt deloc încurajate să finanțeze dezvoltarea economiei reale, în condițiile în care BNR le oferă dobânzi de 5.5% pentru depozite.
Analizând datele de la nivel european, vom observa că, inclusiv în cazul statelor cu inflație semnificativă în anii anteriori, băncile centrale au practicat dobânzi mult mai reduse”, a scris profesorul Dan Voiculescu, pe blogul său.
Profesorul Dan Voiculescu oferă ca exemple Polonia și Cehia, unde băncile centrale au redus inflația fără a menține dobânzile la niveluri record, și susține că România are nevoie de măsuri care să stimuleze creșterea economică, nu doar de restricții bugetare.
„Exemple sugestive: în 2024, Cehia a redus inflația la 3%, practicând o politică de dobândă monetară de doar 4%! Asemănător a procedat și banca centrală a Poloniei! După ce, în 2023, în ambele state inflația ajusese la 18%!
În aceste cazuri și, în general, la nivelul Uniunii Europene, băncile centrale și-au asumat responsabilitatea de a încuraja creditarea și, implicit, de a susține dezvoltarea economiilor naționale!
În schimb, în România, din cauza dobânzilor uriașe oferite de BNR, între banca centrală și băncile comerciale funcționează un ecosistem financiar autonom, rupt de economie!
Iar acest fenomen este nociv pentru antreprenori, pentru populație și, nu în ultimul rând, pentru deficitul bugetar!
Bugetul public poate fi echilibrat, în primul rând, prin creștere economică, nu doar prin reduceri de personal și amânarea investițiilor!
Reducând dobânda de referință, BNR poate stimula creșterea economică. De ce n-o face?
Așa cum am arătat anterior, avem exemple concrete care demonstrează că inflația se poate reduce și fără dobânzi sufocante!”, a scris profesorul Dan Voiculescu, pe blogul său.